liviu clisu

dorul de tine nu va avea niciodată vreun efort în el pentru că el, ca și cercul care se-nvîrte și într-o seară ca asta se rupe, se face un fel de spirală. dorul de

sa bei bere la doua noaptea dupa ce ai vazut razboiul stelelor si ti-ai dat seama de cit de fragil e universul dupa ce sotia unui prieten a nascut s-a mai dus o zi din februarie si mi-e frica

Împărțit la doi totul pare suficient și noaptea cade rezonabil peste noi. cu eleganță te desprinzi si mîngîi cumva un ficus dar nu e deajuns. eu n-am fost lîngă tine cînd zîmbeai dar știu

as vrea sa fiu ca un avion de vinatoare , un spitfire, as vrea ca toata lumea sa ma iubeasca si eu sa zimbesc fericit si sa tac o mie de ani. as vrea sa fiu umbra unui pom cu roada

ceva indefinit si aleatoriu ne tine in viata si nu stiu cit ne foloseste plimbarea asta cu bicicleta printre oameni recomand o tacere lunga si trista pe malul unui lac. tristetea nu ne va salva

de dimineață plouă și noi, singurul poet pe bune din orașul tîrgu-jiu, fumăm și bem un ceai incert mă cert cu cărtărescu pe aceeași pagină pe care el scrie despre unul, gherguț, care e țuț și