bipolar disorder

în fiecare zi primesc pe mail
un newsletter de la tipul ăsta
david oliver
m-am abonat la fițuica lui
acum câțiva ani
pentru că mi-ai spus atunci
cretino suferi de bipolar disorder
adică ești maniacă și depresivă
așa fără motiv
credeai tu atunci

tipul ăsta david pare că mă iubește enorm
e foarte îngrijorat de soarta mea
deși nu mă cunoaște
sau poate tocmai de aia
îmi spune că n-aș fi într-o stare chiar gravă
îmi zice să nu care cumva să fac greșeala să mă
sinucid azi
așa-mi spune în fiecare zi
another day is another victory!
iar eu tot aștept ca proasta
ziua în care o să-mi dea voie să-mi sucesc gâtul
legal

aș putea să mă dezabonez
dar mi-ar lipsi amintirea
inepției ăsteia pe care mi-ai spus-o atunci
așa-mi aduc aminte că
mă știai la fel de puțin
ca și david prietenul necunoscut
când ziceai că
sunt femeia fără motive
cum poate să fie tristă o femeie
care e iubită de tine spuneai
uite așa, îți ziceam cu ochii țintă la tine, uite așa…

***

[publicitate
Mixer România vă invită să vedeți prezentarea video pentru
mașina de tencuit]

azi sunt într-o pasă proastă
încep să
mă rostogolesc prin amintirile noastre înguste
înverșunată ca atunci când eram un plod mic
aveam mucii până la bărbie
urlam fioros și
ma tăvăleam prin noroi

la fel mai târziu
te luam în palme ca pe un bulgăre
îți spuneam cu tandrețe malignă sex=love
îți striveam carnea până
îmi ieșeau printre degete venele tale plesnite
și țâșnea dragostea

acum mă uit în oglindă
parcă te-aud cum ziceai te iubesc tâmpito
nebuno azi iar nu-ți intră nimeni în voie
idioato tu nu ești niciodată mulțumită
dar te iubesc proasto mă crezi
te cred îți spuneam
nu știu de ce
totdeauna am crezut poveștile oamenilor
prinși de noapte sub ferestrele mele
și transformați în copaci statornici
cu rădăcinile cât subsolul blocului ăstuia mare ca un oraș

***

azi l-am văzut pe tata
mă uitam la el cum vorbea cu mama
de parcă nu s-au cunoscut niciodată
doi oameni străini și frumoși
atât de dărâmați de trecut
încât a trebuit să mă pipăi ca să cred că
au fost în stare să mă facă pe mine

***

tata avea încheietura mâinii subțire ca a unui copil subnutrit
brățara ceasului sta aproape să-i cadă
eram amândoi în sufrageria plină de praf
tăceam
mă uitam la ceasul ăla
ca la o bombă
așteptam să i se termine ticăitul și
tata să explodeze în fața mea în
zeci de bucăți de carcinoame fetide

hai sa te duc la un doctor i-am spus
el a zâmbit chinuit cică
mă doare, dar nu
bine i-am spus nu-i nimic, probabil e cancer
probabil, da, probabil mi-a zis

***

în noaptea asta spre casă
merg încet ca după un mort cunoscut
sub lumini de neon mașinile strălucesc
toate sunt niște dricuri
își poartă credincioase cadavrele
spre cavourile acelorași blocuri
la volan bărbații se descompun în zâmbete
probabil erotice
sfâșiați de ploaie și de geamuri murdare

îmi pun capul pe volan
sunt tristă și de asta
am aprins luminile de avarie

afară miroase a cartier mărginaș
trag un fum mă gândesc că e târziu
degeaba îmi știi acum toate motivele
și-ți pare rău

oricum mâine o să-i spun lui david că
nici nu mi-a trecut vreodată prin cap
să mă sinucid cu adevărat
ție îți promit că de data asta
o să păstrez verigheta de la tine
ca pe-un trofeu de război și că
de fiecare dată când o să-mi spui te iubesc
o să te cred fără dubii
și o să te înțeleg

asta pentru simplul motiv că și eu
incurabil
o să mă iubesc mereu
tot pe mine