ce e sus e și jos

într-o zi am văzut-o viața mea stătea întinsă chiar aici pe podea, lată cât o autostradă și beată turtă fuma țigări de foi mă privea neclar și ironic îmi vorbea împleticit și de sus cică proasto, eu am fost tot ce n-ai avut tu curaj să fii profesionista de lux copilul nerecunoscător actrița asasina afemeiatul curva filozoafă ajunsă nesperat la bătrânețe mă piș pe tine ‘telectualo ai în cap numai harfe piane te crezi balerină cine prafu’ meu mai ești și tu, hei cu tine vorbesc tu asta poeta timida idealista n-auzi am încercat s-o pun pe silent nimic începuse să țipe să se tăvălească de-a dreptul până mi-a sărit zenul mai exact fix atunci când m-a scuipat cu ultima înghițitură de vodcă am pocnit-o peste bot am luat-o de fizic și-am azvârlit-o afară e clar că nu știu să fac pe gazda de-atunci n-am mai văzut-o stau aici mahmură îmi trag nasul și mă-ntreb de care parte a ușii sunt de fapt și de fapt cine dracu și pe unde oi fi