Liculescu Constantin
Verificat@liculescu-constantin
textul despre carte al lui hose e suculent si fain, ca de obicei. ma bucur ca ai scris si aici ceva mai lung, hose, ar trebui sa mai bagi. pe mine unul ma destinde
Pe textul:
„umilirea animalelor. val chimic" de hose pablo
Pe textul:
„cu sau fără pantofi " de Silvia Goteanschii
RecomandatPe textul:
„Google+ e noul Facebook" de Radu Herinean
Recomandatdan norea, nu stiu ce sa zic cu nivelul universitar. o sa dau un exemplu: manualul de mircea ganga, clasa a 11-a, analiza matematica. dincolo de faptul ca e facut efectiv praf ca tehnoredactare, sa zicem ca trecem peste. incepem cu prima lectier importanta: vecinatati. explicata total stupid, fara sa explice legatura cu intuitia, cu faptul ca vecinatate inseamna, intuitiv, ce inseamna si in viata reala, si anume apropiere de ceva fixat. in fapt, vecinatate e doar o traducere matematica pentru ceea ce intelegem zi de zi prin vecinatate. iar din conceptul de vecinatate se ajunge foarte usor la cel de limita. ei bine, nenea ganga ia si pune definitia matematica direct, de parca elevul trebuie sa viseze peste noapte cum dumnezeu a venit si ne-a dat decalogul limitelor direct in cap. marturisesc sincer ca pana la facultate eu n-am inteles ce e aia o limita, din cauza manualului lui ganga. iar la facultate a fost ceva de genu: nu putea sa zica simplu asa?:)) e doar un exemplu, deloc minor. sa nu spun ca greseste definitia diferentialei, lucru constatat public de profesori, si tot circula oribilitatea aia de manual pe piata. sa nu mai zic ca manualul de a 11-a a trebuit sa apartina lui stefan mirica, profesor universitar si cercetator de renume, si l-a obtinut ganga, profesorash de liceu, pe pile. uite ca am dat si amanunte din domeniul meu, dar era nevoie. pana la urma trebuie sa se stie de unde porneste cancerul
Pe textul:
„Constatare - după Bac 2011" de Gârda Petru Ioan
Pe textul:
„Constatare - după Bac 2011" de Gârda Petru Ioan
Pe textul:
„Constatare - după Bac 2011" de Gârda Petru Ioan
chiar m-am gandit serios in timp la asta, si cauzele imi sunt destul de clare acum: inca de la petru groza incoace, la putere s-au adus mediocri, care la randul lor au aduc mediocri, in sistem arborescent, si dupa 1990 s-a pastrat acelasi principiu. sunt si acum oameni de exceptie in minister si in clasa politica, dar din pacate sunt sufocati de structura arborescenta a celor mediocri, si o simpla schimbare, oricat de bine facuta, o sa se scufunde tot in nisipuri miscatoare
Pe textul:
„Constatare - după Bac 2011" de Gârda Petru Ioan
sunt din domeniu, da, dar nu plec urechile la zvonuri, prefer sa constat ce e de constatat si sa-mi vad de munca, altfel e pierdre de energie sa tot critici ceva ce e clar ca lumina zilei
Pe textul:
„Constatare - după Bac 2011" de Gârda Petru Ioan
Pe textul:
„Constatare - după Bac 2011" de Gârda Petru Ioan
Pe textul:
„Constatare - după Bac 2011" de Gârda Petru Ioan
asa ca bashcalia nu ajuta de nicio culoare, ba din contra, se adauga la un spirit ironico-stupid romanesc, pentru ca e mai usor sa razi decat sa vezi cu adevarat problema in fatza si sa actionezi direct
Pe textul:
„Constatare - după Bac 2011" de Gârda Petru Ioan
Pe textul:
„în zona falsului " de Silvia Goteanschii
Pe textul:
„nici înger, nici demon" de Ecaterina Ștefan
Recomandatcat despre inovatie, eu inteleg altceva decat ce credeti dumneavoastra. pentru mine inovatie inseamna, printre altele, voce distincta, puternica, in care sa-l simt pe autor dirijand totul, dar nu intr-un mod liniar, ci cu talent (cuvant pe care si eu il folosesc cand se ivesc ocazii decente). inovatia la nivel de limbaj vine doar din ce are de spus personajul ala, vocea tot de-acolo, ele dirijeaza inovatia la nivel de tehnica. invers nu se poate niciodata, inovatia la nivel de tehnica nu induce inovatie reala la nivel de poezie (sau la nivel de orice alt domeniu). dumneavoastra va referiti la acel gen de inovatie tehnica, si sunt de-acord, au fost multi poeti in ultimii 10 ani care au tot experimentat, si nu a iesit nimic, pentru ca interior nu aveau foarte multe de spus. dar toate acele exercitii sunt foarte bune, atunci cand cineva vine cu ceva interior pe care sa-l astearna pe hartie. pot iesi surprize uimitoare. va dau doar un exemplu: hose, care scria foarte bine, cu multe lucruri de spus, cu o voce distincta, urmat de gamartz, care a pornit cumva de la hose, dar s-a manifestat pe el insusi cu foarte mult talent. si credeti-ma, acolo e inovatie pe multe planuri, nu doar ceva tehnic si sec. mai e un exemplu foarte bun: dmitri miticov, plecand de la basarabeni si construind o voce puternica, pentru ca are de spus multe. si ar fi foarte multe lucruri de zis despre inovatie, cuvant investit de poetii care scriu de multa vreme cu intelesuri superficiale, doar pentru a da reject la ceea ce s-a scris in ultimii 10 ani. asa se intampla cand mergi cu grile de interpretare, chei de lectura, si alte asemenea sintagme de lemn folosite in critica
Pe textul:
„Las gândul slobod" de Adrian Munteanu
RecomandatPe textul:
„Las gândul slobod" de Adrian Munteanu
Recomandatce va spun versurile astea? \"Veghez ca versul, vindecat de rană,/Să se-nfășoare-n frunze de aloe.\"
ultimele doua strofe sunt dragutse, pacat de cuvintele ponosite pe care le folositi. intre altele, un text intre prafuit, plictisitor, si usor zvacnitor pe alocuri, pe la final, cand parca parca autorul s-a gandit sa ne si transmita ceva mai mult decat ca-si lasa gandul slobod si face tochitura de aloe pentru versuri (acum cred ca intelegeti pretiozitatea celor doua versuri citate mai sus, cu versul vindecat de rana). ma rog, fiecare cu gusturile lui, unii mai comozi inca se mai imbaiaza in ape de multa vreme statute
Pe textul:
„Las gândul slobod" de Adrian Munteanu
RecomandatPe textul:
„Era trecut de amiază" de Ecaterina Ștefan
\"nu aș spune neglijentă, aș spune mai degrabă indiferentă la semafoare\" - aici plusezi pe imaginea de aiurita, boema, cu capul in nori, ceea ce din nou e iritant, pentru ca se cheama ca pozezi
apoi continui ceva mai incolo cu un discurs victimar si rasfatat (rasfatul in sine e foarte frumos, dar nu facut victimar la modul ostentativ, cum o faci tu aici): \"sunt un scriitor amator, un fel de pui de căprioară care nu mă țin pe picioare\"
aia cu respiratul ingerilor e foarte prafuita, desi am inteles ce vrei sa spui, si e frumos in sine. dar spus mai altfel. mai natural, sa zicem:)
Pe textul:
„Abracadabra" de Carmen Sorescu
Pe textul:
„la naiba" de Ottilia Ardeleanu
Pe textul:
„tipa care colorează iarba" de Alexandru Gheție
Recomandat