Liculescu Constantin

putea sa inceapa videoul asta fara o tipa care plange? nu putea. mi se pare ca l-a cam prins de nas pe f. chilian o ipostaza dramatizanta asa, \'la sentiment\'. lacrimile nu fac arta decat in rare cazuri. aici nici macar nu comentez ca mi se pare chiar aiurea videoul

dumneavoastra sunteti omul de cultura, nu eu. nu sunteti obsedat, faceam doar misto de o imagine nereusita. am inteles ca vedeti Femeia in puritatea ei, of, poeticitatea asta, ce face din noi. dar tot o imagine patetica e asta cu \'scoica\', va puteati gandi la altceva. va recomand \'scrisori din arcadia\' de octavian soviagny, sa vedeti ca se poate scrie mult mai frumos despre femeie, chiar si metaforizat, daca incerci sa innoiesti cumva expresivitatea. textul dumneavoastra ramane invechit, si chiar daca se poate trece cu vederea peste asa ceva, tot nu imi poate trece senzatia de patetic din primele trei versuri si din ultimele doua. in rest, putin imi pasa de ce limbaj folosesc, nu am de gand sa intru in usr, nu ma intereseaza poezia decat in masura in care e poezie buna. si gresiti, pe site-ul asta sunt 90% diletanti, nu oameni de cultura

pentru ca am primit mailul dumneavoastra si m-am speriat, am zis sa nu va zic aurel, sa va zic domnul sibiceanu, plin de respect, demnitate si bun simt.

deci domnule sibiceanu, bunul simt nu are legatura cu scrisul, literatura sau cum o numiti. mi se pare poetizare stupida asta cu scoica si cu trupul care e numai un strigat, deci va rog eu sa acceptati faptul ca ati scris un text liricoido-patetic. cam asta aveam de spus, in concluzie. va simtiti lezat ca va spune cineva ca ati scris un text prost? imi pare rau, nu sunt un diplomat de felul meu

era un nene pe vremea cand sor\'mea avea 16 si eu 8. si acel nene se numea aurel. ei bine, acest nene aurel dadea tarcoale blocului meu, because era obsedat de sor\'mea. si eu ma gandesc ca tu, aurel sibiceanu, tre\' sa fii tare obsedat cand zici ca niste subsuori miros a razbionic, pentru ca eu in locul tau nu as rezista intr-un asemenea miros:)) apoi nush ce sa mai zic despre mirabila scoica, poetii din ziua de azi folosesc niste imagini care te dau pe spate pentru a vorbi despre una si despre alta, pe care mi-e rusine sa le pronunt. din nou dau de constructii extraordinare, precum cea in care carnea e un tipat lung, si stau si ma gandesc de unde le scoti si meditez ca ovidius, singur si mai ales insingurat

\'Numai în colțul ochiului e februarie\' - inca se mai scrie asa?:))

asta e unul din textele mele preferate, alaturi de akvika lui dumitru crudu. voiam sa zic asta:)

suna cam taraneste, dar cronica la dan carlea?:)) totusi, totusi:)

mie mi-a placut foarte mult textul asta, e asa un soi de inocenta care te caracterizeaza. plus ca nu cazi in patetic, sunt versuri ca \"Administratorul mi-a zis că nu pot avea acces/La elefanți deoarece ei trăiesc în nori/Am zis că asta-i o nebunie\", sau ca \"Era ca și cum am nimerit într-o țară care nu respectă/Anumite legități ale fizicii sau ceva de genul ăsta \" care scot din cliseu misto, pentru ca aduc un fel de mirare asumata. o zi faina faina

in plus fata de ce s-a zis, repetitia \'sus sus sus\' chiar nu ajuta cu nimic, ai putea sa lasi, eventual, doar \'sus sus\'. noapte buna

ca si la textul precedent. fi mai putin evidenta. de exemplu, as scoate primul vers. din strofa doi as sterge \'despartirea asta\'. la fel, as elimina \"pe punctul de a mă urca/într-un dric\" si as reformula cumva srtofa trei. ultima strofa e bine asa cum e. oricum, fara minusurile astea, chiar e un text ok

e un text fain:) in strofa doi as mai mesteri oleaca, sa nu se vada direct ideea. foarte frumoase cele doua versuri din final

ar mai trebui taiat pe ici pe colea, si de dezvoltat prin alte parti. \" eu simt cum creierul meu este zguduit de amintiri plăcute legate de copilărie\" eu cred ca ar trebui sa mergi mai mult pe amintirile alea, si sa dai cu ele dinamism textului. \" melodia pianului mă induce în somn\" suna fortat, as renunta la el. \"și consumă alcool în scopul pierderii copilul\" poti sa spui asta mult mai simplu. cam atat de obiectat

misto textul. nu-mi place insa ultimul vers, mi se pare ca suna cam pompos. ai putea gasi un alt final

mie imi place textul, dar asa avea cateva remarci de facut: \"Știu însă cât de încântător a fost \" - ai aici \'cât de încântător\', e o fortare care nu ajuta foarte mult. \"Era probabil cea mai elegantă și smerită femeie / Smerită cu faptul ca e o minune\" in al doilea vers e o explicitare, ai putea sa scapi de ea, cred eu. \"Destul de straniu dar toți oamenii pe care i-am întrebat / Despre ea \", nu mai e nevoie sa spui si \"despre ea\", se intelege din contextul versurilor anterioare din strofa. cam asta cred ca ar fi de retusat, in rest e un text bun

\"fluturând ca un steag al morții
învinse fără luptă\" e destul de cliseic, si ideea apare si la Stefan Bastovoi, dar mai bine exprimata:)
\"Domnul e în urmă
și înainte e slava Lui\" suna ca in textele alea propagate de pastori, adica foarte fake, prea putin religios, doar manifest si cam atat:)
iar aia cu \"ma arunc in sulite/frontal\" e un gest destul de dacic, asa:D
so, e un text destul de nasol:)

\'infinitul continuu este mai mare\', nu \'infinit continuu\'

- in text este ceva neclar: \" Dacă se ȋmperechează fiecare cal cu un călăreț, este posibil ca: ori unul sau mai mulți cai să rămȃnă fără călăreți\", cum se face imperecherea, in mod injectiv? Cantor, de fapt, introduce conceptul de bijectivitate pentru a defini multimile cardinal-echipotente (in termeni intuitivi, care au acelasi numar de elemente). Asa ca ne fixam cele doua multimi, a calaretilor si a cailor. si mai intai facem urmatoarea operatie: asociem fiecarui calaret un unic cal, ceea ce inseamna ca am definit o functie intre multimea calaretilor si cea a cailor. daca la orice doi calareti diferiti corespund doi cai diferiti, functia este injectiva. daca pentru orice cal am un calaret, functia este si surjectiva. fiind injectiva si surjectiva, ea este bijectiva, si are loc fenomenul de \'imperechere\', de care se vorbeste mai sus (dar care nu se explica in mod riguros in text). un exemplu concludent al acestui fenomen este cel al lui Vilenkin, din cartea \"Excursie in teoria multimilor\": daca avem niste spectatori intr-o sala de teatru, si ii asezam pe scaune (fiecare pe cate un scaun), si in urma acestei operatii ramanem cu scaune goale, este clar ca nu avem la fel de multe elemente in multimea spectatorilor si in cea a scaunelor din sala;
- infinitul lui Aristotel este un infinit potential, e cu totul alt concept fata de conceptul folosit in matematica de catre Cantor (el lucreaza cu infinitul actual). mai multe amanunte se pot afla in cartea lui Oskar Becker: \"Maretia si limitele gandirii matematice\";
- infinit continuu este \'mai mare\' decat infinitul numarabil, adica puterea continuului o intrece pe cea e numarabilului, asa este mai corect spus. Cantor argumenteaza asta demonstrand ca multimea numerelor reale (de puterea continuului) nu se poate pune in bijectie cu multimea numerelor naturale (de puterea numarabilului). pentru asta s-a certat cu Kronecker (adept al constructiilor finite), a facut o depresie (nu a innebunit, asta e o prostie), si 4 ani a fost out of order. apoi a revenit cu noi rezultate in matematica
- pentru victor potra si alberto: conceptul de infinit si cel de masurabilitate sunt sensibil diferite. voi vorbiti de masurabilitate (cum pot masura segmente), care are legatura strict cu geometria euclidiana (care este dotata cu asa-zisa norma euclidiana, adica lungimea unui segment). insa nu poti aplica asta in univers, pentru ca deocamdata nu exista o geometrie care sa descrie complet universul. matematica nu poate face totul:) dar poti aplica masurabilitatea in geometria sintetica, in cea analitica, etc.
- si ca o adaugire, Cantor este cel care a pus bazele matematicii moderne, care este exprimabila total in termeni de multimi (pana si functiile sunt definite in termeni de multimi, datorita lui Kuratowski).

\"restul oamenilor au conchis\" că acest text nu e poezie, ci o îndelungă zeamă pseudo-filosofico-religioasă cu efect purgativ.

dai citate din tine?:)) am ajuns s-o vad si pe-asta

mi-a placut mult, si nu mi se pare fortat deloc. un text foarte frumos