Leonard Ancuta

n-am înțeles nimic din comentariile tale. nu prea inteleg la ce faci referire, însă, dacă te ie iei de textul meu, vreau argumente care iti sustin punctul de vedere. te asigur ca un cuvant precum pula, nu doare, e doar un cuvant, vine din latină, are o istorie, si vorbeste inclusiv despre origine și originare. in rest, nu stiu ce să spun, astept un comentariu pe text.

ce imi convine, mai mult sau mai puțin, e faptul că tu crezi ca ar putea fi un veritabil și duios poem de dragoste, sabotat de cîteva cuvinte care le fac pe măicuțe să roșească. în general, literatura vine cu întreg bagajul inmagazinat de autor, vine ca o expunere a interiorului, o exacerbare a acumulărilor și un imuls al nervului creator, să spui ce nu s-a mai spus, cum nu s-a mai spus. una peste alta, daca scobești in tot ce am pus pe acest site,vei observa ca am detule poeme, plus comentarii sub, care susțin ce spun. mulțumesc încă o dată.

mulțumesc întîi pentru atenționare, într-adevăr greșisem scrierea lui turquoise, dar am revizuit. alegererea (pretențioasă, cum zici tu) e tocmai din acest motiv, pentru că subliniază un anume lucru, cumva inadevcvarea care se găsește și în comportamentul eu, trebuie să ți-o imaginezi spunînd acest cuvînt cu accent, , mergînd către rădăcină, și nu anemicul și distilatul turcoaz, neaoș și fără efect, o copie, în fapt. în ce privește partea cu indecențele, aici lucrurile sunt mai complicate și vin nu din epatare ci dind disociere, o disociere a personalității ei, la care cuvintele fără perdea descoperă cealaltă latură. știu, sunt mulți care strîmbă din nas, fac pe pudicii, dar dragostea e și impudică uneori, așa e în realitate, așa cred eu, se transmite adevărul, cu toate imperfecțiunile, nu e nevoie de lur sau bip dacă vrei autenticitate. nu cred că e nevoie să alung din poeziile mele vulgaritatea, pentru că ea există oricum și crede-mă, du-te naibii nu e același lucru cu fuck you.
nu te supăra, dar nu scriu poezie pentru constipați, verbul trebuie să curgă neaoș, neparfumat, fără să atace pe nimeni. eu nici nu consider textul indecent. shakespeare e cel mai sîngeros scriitor, atinge toate obiectivele, de la incest la orie , de la crimă la genocid și altele, și nu-i poți reproșa că e sadic, tocmai pentru că e real și autentic.

altfel, foarte mulțumesc că ma citești constant.

Mulțumesc de apreciere, in ce privește corecturile sugerate, nu se susțin , textul e scris corect, in maniera mea.

frumoase și înălțătoare cuvintele tale, mă bucur de ele, mulțumesc. mai treci pe aici!

va multumesc mult pentru cuvintele apreciative. chiar ma bucur! sa ne citim cu bine!

modul în care te apleci asupra textelor, felul în care rezonezi, în funcție de conținut și abordare. sunt curios cum ti se pare un text mai tare de-al meu, cel intitulat deep throat, unde duiosia e ascunsa.

apreciez comentariul tău, multumesc și de atenționare, probabil că dacă ai asculta aceeași piesă ca mine, cea cîntată de Ibrahim Maalouf, poate finalul iți pare la fel de manierist, nu neg, dar potrivit. Piesa se numește Beirut, se gaseste imediat pe youtube. Mulțumesc de trecere.

mă bucur ca îți place și e curgator. iar la observația că partea finală pare redundanta zic doar că eu sper că se vede, chiar de la floarea de foc, că poemul merge în altă direcție, intră în dimensiunea sentimentala, devine puțin sumbru, in fine, calca alti pași. multumesc de trecere, te aștept oricînd cu interes.

vorbind strict despre textul acesta, simt o diluare față de alte texte. se vede dorința autorului de a crea un colaj di crîmpeie de realitate, dar în același timp, poetizarea are de suferit, în viziunea mea, tocmai că pe undeva intervine bășcălia, aia neaoșă, nu ironia fină. ce-i drept, nu pot să nu remarc izul de autenticitate, dar pe de altă parte textele par depoetizate apoi repoetizate și ceva îmi pare forțat.

multumesc.
nu cred că iubirea, așa cum e ea descrisăin diferitele cărti scrise de mari autori e chiar pe gustul unora care abia iși înțeleg existenta, in general experientele sunt disfuncționale, maltratante pentru o minte încă neformată. dar sunt sigur că alaturi de un mentor, se poate închega un mic curs despre filosofia iubirii, expunerea ei literară, legătura cu realitatea. se știe pe sistem, iubirea nu-i ca-n filme.

Teodor, pentru apreciere si lumina!

ma bucur că ai remarcat acest text, multumesc pentru cuvintele frumoase!

nu scriu din dorința de a fi apreciat, dar ma bucur cînd se întîmplă. în ce privește recompensele, sunt unii care probabil tin la ele, la mine contează calitatea cititorilor si a comentariilor, sunt ferm convins canu toata lumea percepe la fel scrierile mele, că unele sunt mai transparente, altele sunt bine invelite ferind miezul de lumina, asta pentru ca lumina te face să vezi, dar intunericul să simți. asa ca multumesc si te mai aștept.

vise, dar am tastat gresit.

trömer inseamnă vism, în suedeza. poate acum se intelege, desi in mod normal fiecare intelege ce vrea si cum poate. cumva însă am impresia ca e mai degraba cautarea nodului in papura. iar uneori titlul unui text e doar un titlu, uneori are legatura cu textul, alteori nu. ce vad eu aici e un cititor care nu intelege sau se preface ca nu intelege de ce trans-trömer în loc de tranströmer. ca așa am vrut eu, cred ca e o explicatie care nu mai necesita alte explicații, cum nu se comenteaza de ce trupa madrugada se numeste așa, adica dimineata devreme, cum se traduce la noi. consider ca am fost suficient de darnic sa ma fac înțeles.

Trans inseamna dincolo, e un joc de cuvinte, pentru ca dincolo de mine e transtromer cum dincolo de el sunt eu.

L am intercalat si pe transtromer aici, mulțumesc frumos pentru semn.

și mie mi-ar placea o intersectare, si că undeva exista nostalgia anilor 2000, cîn comunitatea era mai densă, mai activă, mai inspirațională, mai provocatoare. acum rar mai gasesc un text care să mă facă să spun jos palaria.

nosce te ipsum, spuneau latinii, si acesta e un proces complex, de autocunoaștere, autoevaluare, autodezvoltare și așa mai departe, - cunoașterea directă, nemijlocită, apoi vine cunoașterea mijlocită, cunoașterea prin ceilalți. ca om nu te cunosc, Clsaudiu Toșa e un pseudonim, ce-mi rămîne de cunoscut din mine prin tine sunt rarele discuții referitoare la diferite texte, plus scrierile tale. nu e mult, dar cu siguranță nu aflu foarte multe despre mine. poate pare o glumiță textul, dar cumva, in ironia lui, de fapt spune ceva la fel de nemijlocit, adica cine plm sunt eu, și ce mă face să fiu eu, la fel cum atîta vreme cît nu mă cunosc pe mine nu pot cunoaște pe altcineva, adica pot avea o opinie, dar n-o pot numi cunoaștere. mă bucur că ai trecut pe aici și te-am făcut să rîzi.