Leonard Ancuta

eu nu pot altceva decat să mă bucur pentru cuvintele frumoase și să mă gîndesc pe mai departe. dunt într-o dispoziție bună, creativă.

e o vorbă neaoță care zice așa: de ce bei, dacă știi că-ți face rău?
Nu vreau să, doamne feri, spun că bei, spun că dacă nu îți place o carte, nu trebuie să o citești pînă la capăt. eu recunosc că pentru mine, cel mai obositor autor e balzac, are o introducere într-un roman în care pe vreo 16 pagini descrie cum cade o frunză dintr-un copac la marginea parisului. pînă mai intră în paris și pînă te prinzi de personaje deja sunt mai bine de 50 de pagini. bokowski termina treaba asta într-o poezie scurtă. se numește utilitarism, știi?
vulgaritatea în literatură nu existtă, există însă în cititor. cei care refuză vulgaritatea de fapt nu se accepta pe sine. că nu vor să fie asimilați, comparați sau legați de termenul și înțelesul lui, cu toate că și ei se fut, că nu e mereu dragoste, cu toate că și ei au relații sexuale și sunt mai prejos de dragoste, ce să-i faci nimeni nu e perfect. a copula, vine din aceeași latină care ne e bunică a limbii, adică cu pula, și ce să vezi, a copula nu e vulgar, dar a te fute, este, nu contează, fiecare limbă are cuvintele ei de patru litere. daca știi ce spun. bănuiesc că știi. așadar, hai să nu ne mai dăm după ștergar, poezia e poezie și injurăturile, înjurături. dacă te simți ofensată, respectă avertismentul.

n-am înțeles nimic din comentariile tale. nu prea inteleg la ce faci referire, însă, dacă te ie iei de textul meu, vreau argumente care iti sustin punctul de vedere. te asigur ca un cuvant precum pula, nu doare, e doar un cuvant, vine din latină, are o istorie, si vorbeste inclusiv despre origine și originare. in rest, nu stiu ce să spun, astept un comentariu pe text.

ce imi convine, mai mult sau mai puțin, e faptul că tu crezi ca ar putea fi un veritabil și duios poem de dragoste, sabotat de cîteva cuvinte care le fac pe măicuțe să roșească. în general, literatura vine cu întreg bagajul inmagazinat de autor, vine ca o expunere a interiorului, o exacerbare a acumulărilor și un imuls al nervului creator, să spui ce nu s-a mai spus, cum nu s-a mai spus. una peste alta, daca scobești in tot ce am pus pe acest site,vei observa ca am detule poeme, plus comentarii sub, care susțin ce spun. mulțumesc încă o dată.

mulțumesc întîi pentru atenționare, într-adevăr greșisem scrierea lui turquoise, dar am revizuit. alegererea (pretențioasă, cum zici tu) e tocmai din acest motiv, pentru că subliniază un anume lucru, cumva inadevcvarea care se găsește și în comportamentul eu, trebuie să ți-o imaginezi spunînd acest cuvînt cu accent, , mergînd către rădăcină, și nu anemicul și distilatul turcoaz, neaoș și fără efect, o copie, în fapt. în ce privește partea cu indecențele, aici lucrurile sunt mai complicate și vin nu din epatare ci dind disociere, o disociere a personalității ei, la care cuvintele fără perdea descoperă cealaltă latură. știu, sunt mulți care strîmbă din nas, fac pe pudicii, dar dragostea e și impudică uneori, așa e în realitate, așa cred eu, se transmite adevărul, cu toate imperfecțiunile, nu e nevoie de lur sau bip dacă vrei autenticitate. nu cred că e nevoie să alung din poeziile mele vulgaritatea, pentru că ea există oricum și crede-mă, du-te naibii nu e același lucru cu fuck you.
nu te supăra, dar nu scriu poezie pentru constipați, verbul trebuie să curgă neaoș, neparfumat, fără să atace pe nimeni. eu nici nu consider textul indecent. shakespeare e cel mai sîngeros scriitor, atinge toate obiectivele, de la incest la orie , de la crimă la genocid și altele, și nu-i poți reproșa că e sadic, tocmai pentru că e real și autentic.

altfel, foarte mulțumesc că ma citești constant.

Mulțumesc de apreciere, in ce privește corecturile sugerate, nu se susțin , textul e scris corect, in maniera mea.

frumoase și înălțătoare cuvintele tale, mă bucur de ele, mulțumesc. mai treci pe aici!

va multumesc mult pentru cuvintele apreciative. chiar ma bucur! sa ne citim cu bine!

modul în care te apleci asupra textelor, felul în care rezonezi, în funcție de conținut și abordare. sunt curios cum ti se pare un text mai tare de-al meu, cel intitulat deep throat, unde duiosia e ascunsa.

apreciez comentariul tău, multumesc și de atenționare, probabil că dacă ai asculta aceeași piesă ca mine, cea cîntată de Ibrahim Maalouf, poate finalul iți pare la fel de manierist, nu neg, dar potrivit. Piesa se numește Beirut, se gaseste imediat pe youtube. Mulțumesc de trecere.

mă bucur ca îți place și e curgator. iar la observația că partea finală pare redundanta zic doar că eu sper că se vede, chiar de la floarea de foc, că poemul merge în altă direcție, intră în dimensiunea sentimentala, devine puțin sumbru, in fine, calca alti pași. multumesc de trecere, te aștept oricînd cu interes.

vorbind strict despre textul acesta, simt o diluare față de alte texte. se vede dorința autorului de a crea un colaj di crîmpeie de realitate, dar în același timp, poetizarea are de suferit, în viziunea mea, tocmai că pe undeva intervine bășcălia, aia neaoșă, nu ironia fină. ce-i drept, nu pot să nu remarc izul de autenticitate, dar pe de altă parte textele par depoetizate apoi repoetizate și ceva îmi pare forțat.

multumesc.
nu cred că iubirea, așa cum e ea descrisăin diferitele cărti scrise de mari autori e chiar pe gustul unora care abia iși înțeleg existenta, in general experientele sunt disfuncționale, maltratante pentru o minte încă neformată. dar sunt sigur că alaturi de un mentor, se poate închega un mic curs despre filosofia iubirii, expunerea ei literară, legătura cu realitatea. se știe pe sistem, iubirea nu-i ca-n filme.

Teodor, pentru apreciere si lumina!

ma bucur că ai remarcat acest text, multumesc pentru cuvintele frumoase!

nu scriu din dorința de a fi apreciat, dar ma bucur cînd se întîmplă. în ce privește recompensele, sunt unii care probabil tin la ele, la mine contează calitatea cititorilor si a comentariilor, sunt ferm convins canu toata lumea percepe la fel scrierile mele, că unele sunt mai transparente, altele sunt bine invelite ferind miezul de lumina, asta pentru ca lumina te face să vezi, dar intunericul să simți. asa ca multumesc si te mai aștept.

vise, dar am tastat gresit.

trömer inseamnă vism, în suedeza. poate acum se intelege, desi in mod normal fiecare intelege ce vrea si cum poate. cumva însă am impresia ca e mai degraba cautarea nodului in papura. iar uneori titlul unui text e doar un titlu, uneori are legatura cu textul, alteori nu. ce vad eu aici e un cititor care nu intelege sau se preface ca nu intelege de ce trans-trömer în loc de tranströmer. ca așa am vrut eu, cred ca e o explicatie care nu mai necesita alte explicații, cum nu se comenteaza de ce trupa madrugada se numeste așa, adica dimineata devreme, cum se traduce la noi. consider ca am fost suficient de darnic sa ma fac înțeles.

Trans inseamna dincolo, e un joc de cuvinte, pentru ca dincolo de mine e transtromer cum dincolo de el sunt eu.

L am intercalat si pe transtromer aici, mulțumesc frumos pentru semn.