LALeonard Ancuta
Verificat@leonard-ancuta
http://batranutragator.wordpress.com/batranutragator.wordpress.com/
„https://www.youtube.com/watch?v=BtnqqyxhMNM”
Leonard Ancuța s-a născut în 1974, pe 2 decembrie, în orașul Drăgășani, jud. Vîlcea. După absolvirea liceului teoretic Gib Mihăescu, în 1993, se mută definitiv în București, unde face cunoștință cu viața de stradă și fumul cluburilor de noapte. O experiență pe care o împărtășește de multe ori în scrierile…
🏆 Critic de Top📚 Centenar Literar📜 Poet Prolific💬 Comentator Activ
Cronologie
antiteya dintre tineretea ta si batranetea frumoasa a ei e foarte sugestiva, simplifica f mult intelegerea textului, deja ma duce cu gandul la un veac de singuratate.
Pe textul:
„ umbră" de mircea lacatus
0 suflu
Contextimaginea cu controlorul care iti composteaza palmele spre cer e buna, ar merita mai mult. e buna si nevroza la ceva, insa cred ca ar trebui acutizata, ca sa produca efect poetic.
Pe textul:
„ziua de vineri" de Ioan Jorz
0 suflu
Contextdesenele sunt destul de simpliste, insa puterea de sugestie ramane intacta. si e adevarat, senzatia de plin de continut e creata. cred ca se mai poate construi pe aceasta directie, cel putin pentru castigarea de experienta. initiativa nu e noua, insa aici e cel putin insolita.
Pe textul:
„Aici sunt altfel" de Marinescu Victor
0 suflu
Contextin trestia goala sta toata esenta poemului, daca in cheia folosita de mine este potrivita pascaliana omul e o trestie ganditoare... asa ca io vad o poveste de dragoste in care el ramane gol si rece ca iarna parasit de iubita. nu stiu daca asta e miza, dar cel putin ma astept sa fiu pe aproape.
Pe textul:
„poveste" de Adrian Firica
0 suflu
Contexto shmekerie de facut cu okiu...mizezi tare pe imagini, construiesti neprihanit, ai simti dezvoltarii... cel mai tare imi place osul fluid de alga, ma duce cu gandul la ultimul meu tecst. finalul cu schiopatat de ochi e sentimental, dar bun. de asemenea e buna dubla identitate de rinocer si imi place cum redai regresul in timp. a, ai si defecte
ne-apucă mereu câte-o stea șchioapă de spate
și-și face cal
își face suliță albastră
umblu cu tine-n pieptul meu
ar fi interesant daca le vezi singura.
PS
am intrebare, cu scrisul te descurci suficient da\' chiar suficient de bland, ma intreb cat timp iti ia sa scrii un poem care incepe cu fut?
ne-apucă mereu câte-o stea șchioapă de spate
și-și face cal
își face suliță albastră
umblu cu tine-n pieptul meu
ar fi interesant daca le vezi singura.
PS
am intrebare, cu scrisul te descurci suficient da\' chiar suficient de bland, ma intreb cat timp iti ia sa scrii un poem care incepe cu fut?
Pe textul:
„Memento din jumătăți de altcineva" de Cristina Sirion
0 suflu
Contexttot timpul am crezut ca efectul conteaza, si cred ca si poezia trebuie tratata dupa efect, adica lasa sau nu o emotie. aici carlea dan, reuseste sa transmita, si asta salveaza fazele de jurnal, memoriile voluntare menite sa creeze atmosfera. as putea cuza faptul ca dan manifesta o simpatie continua cu aceasta tehnica, smulgand cu un final emotivitatea cititorului, dar de ce sa nu recunoastem, odata trezit sentimentul, e greu de controlat. apreciez in mod deosebit iesirea in proza, face o antiteza perfecta cu finalul scurt, taiat la dimensiune, tocmai ca sa dea impuls sentimentului.
Pe textul:
„vizită" de Dan Cârlea
0 suflu
Contextimi place ca uneori te exprimi liber, aproape gingas. ca aici. alteori manifesti duritate, ca in penultimul tecst. insa ce remarc eu la tine efortul de a crea cat mai multe imagini, sofisticate sau nu, dar care sunt menite sa impresioneze. si eu fac la fel. uneori iese. alteori nu. aici a iesit cum trebuie. acolo unde zici ca nu ai scris nimic, ai dreptate.
Pe textul:
„protège moi" de emilian valeriu pal
Recomandat0 suflu
Contextcam nepotrivire intre versul acesta clasic versificat si titlul intr-o limbă de larga circulatie.
Pe textul:
„Wistful flying" de Burlacu Ioan
0 suflu
Contextacesta este un tecst care merita a fi instelat. de ce? fiindca in simplitatea lui, spune o poveste trista de dragoste. cel putin asa o vad eu. este povestea cabotinului care se minte pe sine in speranta dragostei, insa nu face decat sa plateasca - picatura de sange - femei tinere sa vina in mansarda lui, unde de altfel adevarul iese singur la iveala, adica scoaterea capotului. aceasta atitudinea lui delasatoare, amagirea proprie ca va durerea va pieri cumva in bratele alteia. cam asta citesc eu aici. imi place transtextualizarea, condensarea si efectul de gluma din final. un tecst cu greutate, zic eu, daca este privit atent.
Pe textul:
„sunt un frumos cabotin" de silviu viorel păcală
0 suflu
Contextcu toate ca nu ma dezmorteste complet, exista cate ceva aici care merita atentia, mai ales lumina turnata in halbe. nice. ciuoplitul de lacrima nu e la fel de reusit.
Pe textul:
„lumina femeii venită din ianuarie" de chelariu claudiu
0 suflu
Contextpoemul are o idee, dar are scapari de exprimare. pe alocuri banalizeaza. ar trebui sa te feresti de anumite jocuri de cuvinte care dau senzatii desuete. imi place amestecarea lu dylan si aia cu iubitul fgemeilor. ar merita o revizie, sunt convins ca ai scoate ceva mai bun.
Pe textul:
„scriu acest poem pentru câini" de Ioan Jorz
0 suflu
Contextla bucuresti, nu numai invers... din pacate distantele ma impiedica a participa la o asea adunatura groasa ca pe mana voinicului din poveste. dar asta nu inseamna ca nu pot incuraja pe altii sa participe la acest eveniment care se anunta suficient de interesant si cu moderatori suficient de experimentati pt a fi altceva decat o reusita.
Pe textul:
„Seară de poezie" de dan mihuț
0 suflu
ContextLigia, multumesc pentru intentie, aprecierea e mai importanta pt mine. in plus sustinerea ta ma onoreaza.
George pasa, ma bucur ca ma citesti adesea, nu aveam de unde sa stiu. nu sunt un maestru in tehnici de scriere, dar cateodata mai iese cate ceva. apreciez de asemenea ca si tu esti de acord cu recomandarea acestui tecst.
George pasa, ma bucur ca ma citesti adesea, nu aveam de unde sa stiu. nu sunt un maestru in tehnici de scriere, dar cateodata mai iese cate ceva. apreciez de asemenea ca si tu esti de acord cu recomandarea acestui tecst.
Pe textul:
„cei ce n-aveau nume" de Leonard Ancuta
Recomandat0 suflu
Contextun poem de o sensibilitate atroce. ai portretizat perfect aceasta scena de cruzime si mi se pare foarte bine ales martorul care sa dea si mai multa gravitate si greutate intregii povesti. sunt absolut convins ca e decupata intocmai din realitate.
fac si o mica observatie: as inlocui
ca_ce se întâmplă cu ceva echivalent de pilda cum se întâmpla cu noi....
fac si o mica observatie: as inlocui
ca_ce se întâmplă cu ceva echivalent de pilda cum se întâmpla cu noi....
Pe textul:
„Decor tragic cu un copil orb și o țigancă" de razvan rachieriu
0 suflu
Contextin comul anterior, am scapat pe undeva un i in plus. sper sa aveti mila de mine.
Pe textul:
„cei ce n-aveau nume" de Leonard Ancuta
Recomandat0 suflu
Contextmultumiri pe indelete si saturate si de luat acasa.
am citit cu atentie comentariile voastre, m-am bucurat foarte mult ca ati gasit o cheie de interpretare a poemului. fiecare din voi are dreptate, chiar eu insumi sunt surprins de bogatia sensurilor ce decurg de aici. nu as vrea sa punctez ceva anume, cred ca as distruge farmecul si in plus as obstructiona alte interpretari ce ar putea venii, pe care de altfel le astept cu drag.
va multumesc inca odata tuturor si astept noi pareri.
am citit cu atentie comentariile voastre, m-am bucurat foarte mult ca ati gasit o cheie de interpretare a poemului. fiecare din voi are dreptate, chiar eu insumi sunt surprins de bogatia sensurilor ce decurg de aici. nu as vrea sa punctez ceva anume, cred ca as distruge farmecul si in plus as obstructiona alte interpretari ce ar putea venii, pe care de altfel le astept cu drag.
va multumesc inca odata tuturor si astept noi pareri.
Pe textul:
„cei ce n-aveau nume" de Leonard Ancuta
Recomandat0 suflu
Contextfoarte obositoare insararile de tip virgula in tecst, ca sa nu mai yic ca sunt puse si aiurea. in plus numai citind acest vers ma apuca si pe mine durerea de cap
aș lua ceva să îmi mai treacă că virgulă mă doare capu-ngrozitor, acel ca provoaca o cacofonie, iar acel virgula e asezat ca nuca-n perete. cred ca daca ai renunta la acest artificiu inutil, ar fi mai comod si pt tine si pt cititor in procesul comunicarii.
aș lua ceva să îmi mai treacă că virgulă mă doare capu-ngrozitor, acel ca provoaca o cacofonie, iar acel virgula e asezat ca nuca-n perete. cred ca daca ai renunta la acest artificiu inutil, ar fi mai comod si pt tine si pt cititor in procesul comunicarii.
Pe textul:
„adorm printre virgule și puncte" de Hogiu Adrian
0 suflu
Contextefortul dumneavoastra este cel mai bun prilej pentru mine sa realiyey cat de putini sensibili suntem fata de realitatea unei trairi revelatoare.
cum sa nu simtim fiorul ce se desprinde din niste versuri precum
Acum privesc spre un trecut
Când ți-am cedat și m-ai avut
Și-acum mai simt acel sărut
Și mângâieri pe-ntregul trup
cum sa nu renasti impreuna cu creatorul la
Seninătatea cu care-mi spui
că mă iubești
Mă cutremură și mă face
apoi cum sa nu te speli in aceasta cadere bethoveeniană a ploii furtunoase
O ploaie vivace,
Începe atroce,
Atacă feroce,
Nu tace.
Băltoace de apă,
Se strâng în grămade,
Dar ploaia tot cade
si bineinteles, trebuie sa dau dreptate poetului in ceea ce priveste adevarul mainilor noastre
Te amăgește acum, o clipă.
Te privește suav, o secundă.
Mâinile noastre înjură.
Sunt cuprins intr-un amplu proces de mirobolantizare a eului meu poetic si va multumesc pentru faptul ca mi s-au deschis porii artistici.
cum sa nu simtim fiorul ce se desprinde din niste versuri precum
Acum privesc spre un trecut
Când ți-am cedat și m-ai avut
Și-acum mai simt acel sărut
Și mângâieri pe-ntregul trup
cum sa nu renasti impreuna cu creatorul la
Seninătatea cu care-mi spui
că mă iubești
Mă cutremură și mă face
apoi cum sa nu te speli in aceasta cadere bethoveeniană a ploii furtunoase
O ploaie vivace,
Începe atroce,
Atacă feroce,
Nu tace.
Băltoace de apă,
Se strâng în grămade,
Dar ploaia tot cade
si bineinteles, trebuie sa dau dreptate poetului in ceea ce priveste adevarul mainilor noastre
Te amăgește acum, o clipă.
Te privește suav, o secundă.
Mâinile noastre înjură.
Sunt cuprins intr-un amplu proces de mirobolantizare a eului meu poetic si va multumesc pentru faptul ca mi s-au deschis porii artistici.
Pe textul:
„Manuscrisul Babel-Or" de Adrian Firica
Recomandat0 suflu
Contextdin partea mea toate zambilele din lume. scrisul e o bucurie in sine chiar daca suferi atunci cand sentimentul iese din tine. nu se pate naste fara dureri, nu se poate scrie fara experienta durerii. fericirea vine apoi, retraind opera creata, nu cea inmagazinata. si aici cred ca vine starea de beatitudine, fericirea exprimata, cand purificat de foc, iei forma focului.
Pe textul:
„:)" de ioana negoescu
0 suflu
Contextmie penultima strofa mi se pare cu adevarat creativa. restul mai pastreaza lestul dorintei de a impresiona cu nume si imagini cu zmee.
Pe textul:
„eu, domnul Pa și zmeul" de Alina Manole
0 suflu
Context