LALeonard Ancuta
Verificat@leonard-ancuta
http://batranutragator.wordpress.com/batranutragator.wordpress.com/
„https://www.youtube.com/watch?v=BtnqqyxhMNM”
Leonard Ancuța s-a născut în 1974, pe 2 decembrie, în orașul Drăgășani, jud. Vîlcea. După absolvirea liceului teoretic Gib Mihăescu, în 1993, se mută definitiv în București, unde face cunoștință cu viața de stradă și fumul cluburilor de noapte. O experiență pe care o împărtășește de multe ori în scrierile…
🏆 Critic de Top📚 Centenar Literar📜 Poet Prolific💬 Comentator Activ
Cronologie
ar trebui sa iei serios tecstul la periat, chiar din prima propozitie ai dat-o in bara cu doua greseli...
Pe textul:
„cioturi" de clara marinescu
De îmbunătățit0 suflu
Contextma mira ca un tecst ca acesta nu a atras niciun comm. e un tecst bun, care are forta, care te ia de la inceput si te scutura apoi te baga in starea aia de film care se termina prost, chiar daca se putea bine. intr-un fel e posibil ca Alice sa vina cu alte ingrediente aici, sa caute alte stari, dar in principiu eu o recunosc ca fiind aceeasi, iar si iar angoasa aia care nu ne lasa sa traim dar de fapt ea insasi e viata. mi se pare extrem de bine redata asta, cu acuratete si minutiozitate de ceasornicar, isi descrie starile si actiunile reusin sa intre intr-o simbioza cu cititorul, asta e cel mai bun lucru de remarcat. sa te fut cat sa-ti pun sufletul la loc, asta da chestie, mi se pare chiar tare.
Pe textul:
„oase de pui" de alice drogoreanu
0 suflu
Contextincerc sa arat ca mecanismul critic e discutabil, atata tot. fiecare merge in demersul sau avand un anume sistem predefinit, functie de stare, pregatire, lecturi, apropiere fata de autor sau opera lui, ma rog lista poate continua. am venit pe tecstul dvs pentru a va arata ca inainte de a-i judeca pe altii e cazul sa parcurgeti dvs drumul inainte si sa vedeti unde sunt lipsuri. fiindca altfel orica parere e nesustinuta si considerata atac, asa cum de altfel ati considerat interventia mea. si da, interventia mea e pe tecst, direct acolo unde ma doare pe mine, nu are legatura cu autorul. fiindca oricat de adinc e temeiul scrierii de fata, oricat de erudita si cultivata persoana care l-a scris, o comunicare sau o justificare a unui tecst poetic nu se face doar fata de sine ci si fata de lector. si aici avem doar un fel de sarada a mitologiilor absconse, unde pregatirea dpdv cultural e mai importanta decat poezia in sine, ceea ce iese direct din sferele poeziei si ne trimite pe taramul filosofiei.
Pe textul:
„Holomer" de Veronica Văleanu
0 suflu
Contextdaca tot vb de poezie, ma intreb care e poezia aici. faptul ca autorul face referiri adanci si foloseste o simbolistica aproape criptata? mi se pare de 1000 de ori mai artificios si evident neautentic faptul ca poemul are intrinsec concepte de dictionar, ca-i lipseste curgerea naturala si e ajutat de filosofii erudite pentru a trece in zona substitulelor literare. lirism? nu stiu care ar putea fi :) poate doar primul vers, care e reusit. omul omivor e un dat natural, deci e o banalitate gratuita, care nu transcede nicaieri. si ar mai fi, dar n-am rabdare, cert e doar ca va permiteti sa judecati simplist si gratuit, fara a va pune singura canoanele artei. cred ca ar prinde bine dormitul unei nopti in patul lui procust!
Pe textul:
„Holomer" de Veronica Văleanu
0 suflu
Contexte ca desi este o chestie pe care o citesc prima oara, am deja impresia ca o stiam. asta e prima impresie pe care mi-o lasa poemul, lasind la o parte ironiile ascunse - inclusiv autoironia si autorironia. ce frapeaza la poem e simplitatea cu care trece din tecst in arta, mizind doar pe descriere. forta cuvantului e atinge o dimensiune noua aici, pare foarte calculata desi stiu ca nu-i asa, este doar degajarea unui consum interior. si foarte misto prezenta celor doi caini, ca martori ai scenei, chioru si tramvai sunt nume de caini - asa cred, care dau autenticitate deplina scenei. izbucnirea din final, dragalasa, degaja exact aspiratia aia de a creste mare - iertata fie pleonastia expresiei- dar asa simt ca trebuie, si lucru asta e exprimat extrem aici. bun, merita recomandat chiar.
Pe textul:
„poemul cu perța" de masha djinn (nepoata)
0 suflu
Contextnu ca as vrea sa fiu rautacios, dar tocmai cu imbracatul in haine curate arata usor falsitatea. chestia asta tre facuta temeinic, asumata continuata si dovedita, ori aici e doar aruncata. am citit insa pana la capat, ai fragmente destul de fortoase, dar e mult prea sensibila si nu e nimic spectaculos cu care sa ramai, sa zicem, peste 5 ani. exact cum spui tu, ti-e teama sa o recitesti, si cunosc asta din proprie experienta, si eu mai am tecste asemenea.
Pe textul:
„ ...îți scriu astăzi ție, femeie" de Adriana Lisandru
0 suflu
Contextfoarte jucaus, ca de obicei si ai ai si cateva faze mortale. o anume inconsecventa in densitate, poate se merita putin, numa putin cernuta, desi asta poate fi doar o parere.
Pe textul:
„Hobby-ul meu: coșmarele tale" de George Asztalos
0 suflu
Contextla exprimari banale sau fortari cred ca ai putea depasi etapa atelierului - ex trupul greu ca o piatra de mormant, pleoapa de singuratate, pixelii te-au primit rece...
Pe textul:
„pavilion de întuneric" de Ana Gabriel-Laurențiu
De îmbunătățit0 suflu
Contextfara diacritice nu vei accede in pag principala. dar cred ca si punand diacritice tot in atelier vei ramane daca nu inveti regulile de baza ale scrisului, adica sa fie corect gramatical, sa aiba inteles si sa comunice o idee sau o stare.
Pe textul:
„Realitate" de popa ionut daniel
De îmbunătățit0 suflu
Contextaerul usor prafuit, de sertar pe care il simt in poem, ma duce cu gindul la ceva scris in anii 80 dar scos tocmai acum la iveala. de fapt aerul acesta ajuta tacstul, ii imprima un farmec anume, precum si cutiuta aceea te trimite putin in urma, plus analogia care se face in final, cutiuta-cosciug si de aici despartirea in sensuri, plus situatia usor confuza dau un imbold placerii de a gusta mai adanc in poem. e faina aceast secret nespus dar dezvaluit noua, cumva ma regasesc si eu in fascinatia oricaruit tip de secret de acest tip. cred ca se merita a fi apreciat, mai ales ca povestea curge lin ca o melodie pe arcuri iar limbajul simplu, nepavoazat, conduc fiorul fara noduri.
Pe textul:
„secret love" de Daniel Puia-Dumitrescu
0 suflu
Contextfinalul e foarte bun. din pacate corpul tecstului, prima strofa ar trebui nitel curatata, are cateva exprimari fortate, care indeparteaza de poezie - frunzele unui pom depărtat suflă surd
retractilă visare sferiformă,
in rest un poem bun.
retractilă visare sferiformă,
in rest un poem bun.
Pe textul:
„și dacă decojesc lumina" de Alexandru Gheție
0 suflu
Contextin primul rand ma bucura claritatea cu care is descrise cautarile, atingerile, imi place umbra de ambiguitate care creeaza tensiune, imi place transpunerea ideii in registrul erotic, desi se vede ca nu se rezuma doar la atat. imaginile sunt tactile, dar emotia se prelungeste dincolo de asta, transcede si lasa amprente in zonele ce nu pot fi atinse. remarc acest tecst pentru ca merita.
Pe textul:
„te-am atins" de Nicolae Popa
0 suflu
Contextsi la mai mare. sper ca la fiecare volumele sa va aduca un plus de public si de succes. si de responsabilitate. sper de asemenea sa pot fi de fata la acest eveniment. bafta!
Pe textul:
„Lansare de carte Același & Convoi de tăcere" de ștefan ciobanu
Recomandat0 suflu
Contextprima strofa e cam cliseistica. a doua mi-a placut. la final mi-am adus aminte de ce am scris eu.
Pe textul:
„cânt în gând" de ioana negoescu
0 suflu
Contextcam patetic. eu unul nu as veni la o astfel de invitatie. sa-ti spun si de ce - imi place cand simtirea trece de banal, si exprimarea de limbajul comun , banal. in afara de o comparatie oarecum mai rasarita, cum e cea cu paharul cu apa, - dar atentie - si asta e invechita, cred ca nimic nu reprezinta ceva de valoare. pur si simplu nu reusesti sa inalti sentimentul, il cobori. cauta ceva mai putin volatl, mai putin efemer, vreau ceva care sa ramana in constiinta, memorie piele, etc. ceva puternic si de durata, ca o rana.
Pe textul:
„oribila iubire din strada Primăverii numărul 23" de Paula Codruț
De îmbunătățit0 suflu
Contextdestul de fortat, as spune. ideea nu-i originala, apoi vad cum se cauta poezia
de ex lichid de om de calitate artificiala (aici e clar ca artificiala asta e chiar artificial in context, deci un soi de metaforizare fortata)
apoi vine avea tot capul taiat - cum vine TOT capul? apoi capul taiat in sine mi se pare cumva, dar ar fi putut fi salvat prin ceva. dar ce urmeaza nu salveaza, doar cuvinte rasareau din vene e de o banalitate ingrozitoare, de incepator as putea spune - scuze ca ma exprim asa, dar e bine sa iti mai arate cineva cum ca.. de altfel nu vreau sa fiu rautacios, eu sunt pentru cauza nobila.
de asemenea si demodata e la fel de ca artificialul semnalat, e in plus, nu face sens.
cu scuze daca lezez orgoliul cuiva, dar sper sa nu fiu tratat ca vreun anapoda.
de ex lichid de om de calitate artificiala (aici e clar ca artificiala asta e chiar artificial in context, deci un soi de metaforizare fortata)
apoi vine avea tot capul taiat - cum vine TOT capul? apoi capul taiat in sine mi se pare cumva, dar ar fi putut fi salvat prin ceva. dar ce urmeaza nu salveaza, doar cuvinte rasareau din vene e de o banalitate ingrozitoare, de incepator as putea spune - scuze ca ma exprim asa, dar e bine sa iti mai arate cineva cum ca.. de altfel nu vreau sa fiu rautacios, eu sunt pentru cauza nobila.
de asemenea si demodata e la fel de ca artificialul semnalat, e in plus, nu face sens.
cu scuze daca lezez orgoliul cuiva, dar sper sa nu fiu tratat ca vreun anapoda.
Pe textul:
„transfuzie de singurătate" de cezara răducu
0 suflu
Contextincepea bine, chiar ma intrebam ce cauta tecstu asta in atelier. dar cu ultima strofa ai dat-o in bara rau, de fapt se vede o diferenta majora intre prima si ultima ceea ce ma face ca undeva copiezi. Am I right?
Pe textul:
„Geteilt durch drei" de Șerbănescu Ana
0 suflu
Contextambele tecste le-am mai citit in pagina ta. cred ca fata de altele publicate recent aici e mai bine.
Pe textul:
„bă jigăritule îi spuneam" de emilian valeriu pal
0 suflu
Contextimi place cum e construit si cum tragi concluzia. dar mecanismul e destul de uzitat, iar dragostea ca drog pe care nu te poti abtine sa-l consumi e iarasi invechita. si totusi are un anume farmec poemul tau, simplitatea exprimarii, inocenta din coca cola, puternicul simbol al marcii si astea il fac un poem bun. nu e ceva deosebit, dar e un exercitiu de stil care poate fi un exemplu.
am sa acord o stea pentru puterea de convingere prin inocenta, alta decat prin violenta, ma face sa-mi aduc aminte de expresii de copil cand spuneam ca asta-i pepsi sau asta-i cocacola, referindu-ne la chestii rasuflate, dulci, sau jucy, lime cum se mai zice acum.
am sa acord o stea pentru puterea de convingere prin inocenta, alta decat prin violenta, ma face sa-mi aduc aminte de expresii de copil cand spuneam ca asta-i pepsi sau asta-i cocacola, referindu-ne la chestii rasuflate, dulci, sau jucy, lime cum se mai zice acum.
Pe textul:
„dragostea mea tu ești coca cola" de silvia caloianu
0 suflu
Contextchiar daca alungit pe alocuri si chiar cu acea mica urina, detul de izolata in tecst ca sa zic ca nu-si are locul, am citit ceva bun. cred ca si redus la mai putine strofe e la fel de bun, poate mai bun pentru cei care nu-si au chef sa-si incerce rabdarea. e bun jocul subtitlurilor de strofe, creeaza un oarecare mister incercand sa descoperi ce-i sub el. am remarcat si recrearea atmosferei british, am fost pe malul tamisei si stiu cum e. povestea nu surprinde dar e bine spusa, iar mijloacele poetice nu abunda incat sa deranjeze. deci bun, dar nu excelent. adaug o steluta de incurajare, in ultima vreme activitatea ta a crescut, la fel si calitatea tecstelor.
Pe textul:
„london girl" de Alexandru Gheție
0 suflu
Context