Poezie
pavilion de întuneric
în nopțile mele de singurătate
1 min lectură·
Mediu
când am murit
mi-am simțit trupul greu
ca o piatră de mormânt
m-am așezat în întuneric
pe o pleoapă de singurătate
ai venit și te-ai aruncat
la picioarele crucii
de parcă îmi vânai transpirația de pe tălpi
ai încercat să-mi privești poza
dar pixelii te-au primit rece
în întunericul ce ți se
înfășura între oase
ochii mei scuipau albastru
luna a ieșit să latre
la o dâră de lumină
gura mea era ca
un ciuline
din care săreau dinți
-mă devorasem deja-
095.085
0
Despre aceasta lucrare
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 82
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 19
- Actualizat
Cum sa citezi
Ana Gabriel-Laurențiu. “pavilion de întuneric.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/ana-gabriel-laurentiu/poezie/13933218/pavilion-de-intunericComentarii (9)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
Mulțam pentru trecerea pe la mine...
Am citit textele tale aflate in atelier.
Îmi recunosc în ele începuturile ...
Așa cum spune și Alex, în timp vei scăpa
de locurile comune, vei evita aglomerarea
de imagini...
Observ că citești mult și asta e f. bine.
Totul vine din cultură, nu din \"urechism\";
asta și multe reușite din textele tale,
plus o susținută muncă, sunt garanțiile
reușitei tale viitoare.
Cu prietenie
Am citit textele tale aflate in atelier.
Îmi recunosc în ele începuturile ...
Așa cum spune și Alex, în timp vei scăpa
de locurile comune, vei evita aglomerarea
de imagini...
Observ că citești mult și asta e f. bine.
Totul vine din cultură, nu din \"urechism\";
asta și multe reușite din textele tale,
plus o susținută muncă, sunt garanțiile
reușitei tale viitoare.
Cu prietenie
0
ei, chiar sună a noapte de singurătate. mult simțământ aici. și a ieșit un poem bun. perseverează! cred că ai talent.
Ottilia Ardeleanu
Ottilia Ardeleanu
0
am observat ca-mi urmariti in deaproape ,,progresul\'\'(asa cum va place dumneavoastra sa-i spuneti) si asta nu poate decat sa ma bucure. va multumesc pentru trecere si va mai astept. gabi
0
pentru mine este o onoare prezenta dv aici. va multumesc pentru lectura si aprecieri. cat despre citit... ati intuit bine. va mai astept. gabi
0
va multumesc pentru trecere si pentru cuvinte. cand am scris poemul in mine se inoptase deja. va mai astept. gabi
0
te rog să răspunzi într-un singur comentariu, astfel nu se încarcă inutil pagina de comentarii.
mulțumesc
mulțumesc
0
la exprimari banale sau fortari cred ca ai putea depasi etapa atelierului - ex trupul greu ca o piatra de mormant, pleoapa de singuratate, pixelii te-au primit rece...
0
va multumesc pentru semn. o sa incerc sa scap de aceste banalitati. numai bine, gabi
0

\"dar pixelii te-au primit rece
în întunericul ce ți se
înfășura între oase
ochii mei scuipau albastru
luna a ieșit să latre
la o dâră de lumină\"
partea asta imi place, este din tine, este sensibil si rece in acelasi timp... o sa te regasesti intr-un tip de poezie candva, vei vedea. insinta si scrie toata poezia din lume :)
numai bine,
alex