Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Poezie

durango

2 min lectură·
Mediu
mai întâi vezi calea ferată
cum se termină brusc în deșert
se sfârșește ca apa
de parcă ultima traversă șuruburile rămase nestrânse
felinarul care n-a fost niciodată aprins
apoi vezi cum cerul și pămîntul fac schimb
și spectrele cresc înalte și drepte
ca niște fîntîni săpate în aer
după ce plutești o vreme prin căldura născătoare de iluzii
respirația calpă ce îmbracă pielea de nisip a acestui animal imens
care te poartă în burta lui
vezi satul
îl vezi de parcă l-ai dezvelit din praf
cu ziduri gri atât de gri
încât șobolanii din văgăuni
par albi
soarele fierbe în orice ochi
de apă se întărâtă să calcineze orice urmă de viață
ascultă!
inima clopotului tace atât de frumos
satul e o gură neobosită mestecă oameni
o gură mult prea înfometată
cu o mie de guri rele
de când toți au plecat să ceară o moarte eroică
pentru un colț de pământ
aici și-a făcut cuib întreaga seminție a păianjenilor
cu plasele întinse între ziua de ieri și ziua de mâine
poate vor prinde un zâmbet
când vor veni
apoi bătrânul
ce fumează așteptarea chiștoc după chiștoc
se prelinge ca o umbră prin încăperi
așterne paturile
întinde mesele
aprinde focuri cu limbi sleite
bătrânul își așteaptă fiii cu mânecile suflecate până la ultima respirație
iată-i! un șir prelung de momâi
se întorc
anevoie își târșîie picioarele prin nisip
sunt asemenea nisipului ce-a fost piatră
pe vremuri
îi vezi?
se duc fiecare la casele lor se învelesc în ele așa cum se îmbracă aerul
cu un burete prăfuit
bătrânul îi întâmpină pe fiecare cu semne distincte
le spune pe nume nu mai mult
de o clipă lumina strălucește
în ochii lor ca soarele în pâine
apoi apar umbrele corbilor
zboară în lacrimi până la izvorul strigătului
și clopotul tace
ei zâmbesc
îmbrățișează amintirile celor dragi
sărută buzele uscate de dor ale nevestelor
și alungă impresia unui câine
bătrânul presară firimituri de pită uscată peste fiecare
iar ei se întorc înspre sine cum se întoarce
grâul în pâine
iar clopotul tace definitiv
0107.406
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
340
Citire
2 min
Versuri
59
Actualizat

Cum sa citezi

Leonard Ancuta. “durango.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/leonard-ancuta/poezie/1812460/durango

Comentarii (10)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

@ioana-geierIGIoana Geier
Fiecare rand din acest poem,pentru mine,are trimiteri spre intrebari existentiale.Sa fi fost oare acesta chiar intentia creatorului ?
\"inima clopotului tace atat de frumos\";parca ar prevesti stingerea definitiva...
Ioana
0
@leonard-ancutaLALeonard Ancuta
multumesc pentru parerea ta. ma bucur ca s-a incumetat cineva sa scrie o parere si aici. m-as bucura sa stiu si cine si de ce a recomandat tecstul, ca doar asa mai invatam si noi...in ce priveste intentiile, fii sigura ca nimic nu e intamplator..
0
@liviu-nanuLNLiviu Nanu
Cred că este un poem bun, dar are și ceva balast. Eu l-aș fi văzut într-o arhitectură mai simplă.
Am remarcat:
\"satul e ca o gură ce mestecă oameni\", ca să exemplific un singur vers
0
@leonard-ancutaLALeonard Ancuta
ma bucura semnul tau, mi-ar prinde bine sa stiu si ce ti se pare in plus. dar sunt onorat sa primesc aprecierea ta.
0
@ioana-geierIGIoana Geier
Eu cred ca este o dovada de lasitate sa deschidem pagini pe care sa nu lasam un semn ,daca altcineva nu a facut-o pana in acel moment.Nu stangaciile de comentator trebuie observate,ci lanternuta de semnalizare,aprinsa...
Mi-a facut o reala placere,
Ioana

0
@leonard-ancutaLALeonard Ancuta
iti multumesc pentru cuvintele tale si ma bucur mult ca din cititor ai ajuns sustinator. o seara frumoasa iti doresc.
0
@tania-kubTKTania Kub
Metafore de o frumusețe mistică. Lumea satului, care începe în \"dincolo\"...

\"îl vezi ca și cum l-ai fi dezvelit din praf\"
\"ascultă!
inima clopotului tace atât de frumos\"

Pe mine m-ai condus, ca-n vis, fascinată de lumea văzută, prin ochii minții și a sufletului tău, de la prima până la ultima suflare a poemului...
0
VTVoiosu Theodor
imagini foarte puternice si plastice care m-au fascinat ! de asemenea mi se pare foarte bine construita poezia, o compozitie echilibrata, fara comentarii superflue. Nu mi se pare ca ar exista cine stie ce \"balast\", asa cum comenteaza Liviu. Ca experienta afectiva - am vizitat satul tau si mi-a parut bine ca am facut-o.
0
@leonard-ancutaLALeonard Ancuta
multumesc pentru cuvintele frumoase. aici nu e vorba numai de sat. e o intreaga poveste, de fapt am si scris aceasta poveste in tecstul intiltulat Entre dos tierras.
0
@leonard-ancutaLALeonard Ancuta
ma bucura vizita facuta in satul meu si iti apreciez gestul de a semna in cartea lui. te astept si in alte locuri create de mine.
0