Lavinia Micula
Verificat@lavinia-micula
„””Dimineața el pleca la celălalt capăt al casei/de unde se întorcea cu două cești aburinde/și cu aripa acelei păsări necunoscute”” Nicolae Adam / ”Cum nu murim niciodată””
Poți locui în gândul meu. Nu plec. - 2004, debut în "Symposion", suplimentul de cultură al cotidianului ieșean "24 ore" - 2004/2005, publicații în volumele colective de cenaclu "Virtualia 3" și "Virtualia 4", Editura PIM, Iași, coordonate de Alina Manole (pseudonim thais teodorescu) - 2007, publică în Revista ARCADA, iunie…
Pe textul:
„Poem nu este" de Lavinia Micula
mulțumesc pentru gând și trecere :)
Pe textul:
„Poem de pământ" de Lavinia Micula
speram ca ne vom bucura in curand de aceste versuri scrise cu gratie si intelepciune.
cu drag,
thais
Pe textul:
„apariție editorială" de Liviu Nanu
cuvintele spuse acolo unde trebiue, ajuta mult.
(probabil din graba, ai scapat 2 de \"i\", acolo unde nu era nevoie.)
Pe textul:
„Poem de pământ" de Lavinia Micula
thais
Pe textul:
„amice unghi" de colar gabriela
thais
Pe textul:
„Taie ceața, luminează" de maria ioana
Pe textul:
„Poem de pământ" de Lavinia Micula
atunci cand cineva nu mai este nu sti cum sa vorbesti, desi simti ca trebuie sa spui ceva.
Pe textul:
„Poem de pământ" de Lavinia Micula
imi lasa impresia unui sfarsit care poate fi la fel de bine un inceput.
mi-a placut imaginea lunii aplecata pana la sireturile tale.
cu toate ca galbenul este culoare, cred ca te referi la o anumita intensitate a acesteia, sau la un alt sens al cuvantului \"culoare\".
final reusit. primul vers nu stiu daca \"prinde\" bine acolo unde este.
Pe textul:
„pe drum" de ștefan ciobanu
se pot face mai multe trimiteri privind femeia cu ciorile pe umeri.
cand cineva se plimba prin textele noastre are libertate deplina. :)
sigur, ciorile din strofa 3, sunt tot alea din strofa 1.
multumesc pt. trecere.
ps. ideea a pornit de la ciorile pe care le \"prind\" in fiecare seara cand se intorc la cuiburi (in parcul din spatele catedralei)
Pe textul:
„Poem frust" de Lavinia Micula
sta in firea femeii sa protejeze in aproape orice imprejurare. iata un viu exemplu!
prima strofa cadreaza bine cu ideea de singuratate.
placut,
thais
Pe textul:
„de profundis" de Dana Banu
sta in firea femeii sa protejeze in aproape orice imprejurare. iata un viu exemplu!
prima strofa cadreaza bine cu ideea de singuratate.
placut,
thais
Pe textul:
„de profundis" de Dana Banu
strigatul acestui copil mi-a strapuns ca o sageata auzul.
de unde stii tu toate aceste lucruri? :) si mai ales ordinea in care sunt expuse, atat de bine intuita.
simbolurile prezente curg unele intr-altele, formand o increngatura care isi duce traiul dincolo de evidențe sau aparente.
un poem simtit(bine de tot).
thais
Pe textul:
„infans" de Ela Victoria Luca
nu la fel se intâmplă mai sus.
sonetul este scris \"pe viu\", doare, la propriu, orice cuvânt.
si tocmai faptul că scriem despre moarte este pentru a o aduce aproape, aici, langă noi, indepătrând-o astfel de locurile preferate. cum altfel am putea s-o stârpim?
și tu esti vrednic de asta prin puterea cuvântului.
intunericul fuge de lumina.
las si eu un semn, un fragment dintr-o inchipuită lumină.
thais
Pe textul:
„Cum să mă lupt cu tine moarte, cum e" de Adrian Munteanu
Recomandato intindere clara ca un ochi de apa, de-a lungul timpului.
placut,
thais
Pe textul:
„Nevoia de intimitate" de Ramona Rusenescu
iti multumesc pentru ca ai inteles. :)
Pe textul:
„Mic dicționar despre tine" de Lavinia Micula
as incepe textul ceva de genul:
usa este o iluzie
femeile se ridica toate
zdrobindu-mi fericirea de nefiinta
eventual cu aceasta continuare la timpul prezent.
si, nu pare a fi necesara o \"nuanțare\" a ochilor
placut :)
thais
Pe textul:
„Între mine și nenăscut" de Marinescu Victor
eu as zice cam asa:
cineva mi-a spus ca intr-o zi voi fi o femeie frumoasa
am patru perechi de ochi
cu una ma privesc pe mine cu cealalta pe tine
in tara mea tu esti peste tot
in loc de oameni, de copaci, de masini
in tara ta sunt eu
ma inlocuiesc pe mine
la fel de frumoasa cum mi s-a spus ca voi fi
Pe textul:
„Tara mea si tara ta..." de ariana perhald
