Laura Cozma

și modific

influența timpului...:)

Alice din țara minunilor :),

sunt bucuroasă de cunoștință! te voi spiona de acum încolo, poate pentru că, în narcisismul meu, îmi plac oamenii care mă plac (mă identific cu poezia mea).

Ionuț,
ai dreptate. și eu am gândit la fel dar n-am vrut să-mi sară lumea în cap. dar n-a fost așa. sunt inofensivă (până la proba contrarie!)

cu drag,
moi,
Laura

Nu schimb nimic. e foarte bine așa cum e.

mulțumesc oricum pentru atenție

în timp ce scriam, ai și primit una. :)

mie mi-a plăcut de la început până la sfârșit.

mi-a plăcut mai ales acea făptură atât de aproape de natură și implicit, de Cel care face munții să fumege. Dumnezeu îți iese în cale doar învățând să iubești, să îl iubești pe cel de lângă tine mai mult decât pe tine însuți.

pădurea de brad și ciupercile,
lacurile și furnicile,
până și alergarea

toate trezesc în mine un sentiment de nostalgie

dac-aș avea de unde, ți-aș da o steluță.

Uln,

i-am spus deja asta. nu îi arat textul, dacă îl descoperă bine, dacă nu nu.
poate că altora nu li se întâmplă asta, dar mie da. poeziile cele mai frumoase sunt cele pe care le trăiesc, le consum, le simt, le gândesc pe moment, aș vrea să le pot cumva păstra în mine astfel încât mai apoi să le pun pe foaie, dar..
și aceasta nu e, desigur, singurul înțeles al versului, e și cel pe care l-ai surprins tu. :)

Petru,
Mami de acolo e mami mea și copilașul sunt eu. E învățătoare și a avut în clasă un copil care nu avea la mâini 10 degete și...ăsta e primul lucru pe care l-a făcut când m-a văzut.

Vladimir,
E problema ta dacă nu îți place numele. aproape fiecare poezie e scrisă pentru altcineva (dintre cele vechi), doar că nu am specificat pentru cine. pentru dinu sunt cele mai frumoase și cele mai multe (parcă), dar asta nu înseamnă că voi scrie doar pentru el, deci nu e de la sine înțeles.

că e perfectibilă ori nu, nu mă prea interesează. textul e scris la minut,dar mi-e drag pentru că reflectă foarte bine straea mea de aseară. simțeam nevoia să îl postez, așa cum e el.

mulțumesc pentru semne :)

ps- Vladimir, sper să nu mă suspectezi iar că m-aș fi supărat. nu mă supăr niciodată pe cei care mă trag de mânecă și îmi arată că greșesc ori că aș putea mai mult ori mai bine.

cu drag,
Irina

Mă simt (din nou) onorată. Nu doar pentru prezență.

Într-adevăr, e bine (și poate mai bine) fără versurile:
\"ce lipsă totală de sens,
nu-i așa?\"

Poate că lumea ar râde de mine dacă ar ști (pentru că sunt destule lucruri care să i se reproșeze) că am plâns la moartea lui Silviu Brucan. Aveam obiceiul să mă uit cu tati la emisiunile lui duminica după ce veneam de la biserică. Nu am tic verbal și nici nu-l prea folosesc, dar îmi place aici acel \"nu-i așa?\".

Zimțată... Repetiția are rolul ei. Mai ales că e un atribut al roții. Recitat ai vedea că sună bine. :)

În legătură cu finalul, știi că de obicei nu îmi ieșea. Mă pierdeam pe parcurs și intensitatea sentimentului se dilua. Probabil că.. m-am schimbat.

cu drag,
Laura

Vladimir,
Nu știu cum e până la urmă cu pauzele mari dintre strofe. Mi se pare dur cuvântul fractură, eu le-aș numi o mai mare autonomie a strofelor.
Cred totuși că nu mă mulțumesc să zgâriu doar suprafețele.
În legătură cu titlul, da, poate că trasează limite în percepția poeziei, cum zici tu, dar nu empatizez cu cititorul în momentul în care scriu. Nu mă interesează cum va percepe el poezia pentru că eu scriu în primul rând pentru mine și alte câteva puține persoane care mă înțeleg.
Dar sugetiile tale sunt, ca întotdeauna, constructive.

Florin,
Aș fi vrut să las comentariul acesta mai repede, dar am început sesiunea,lucrez etc. Nici nu știu cum să îți răspund ca să îți dai seama cât m-am bucurat, nu doar pentru steluță, ci pentru că a venit din partea ta. Îți recitesc comentariul și încep să mă descopăr, să mă văd (și) cu alți ochi. :) Mulțumesc!

Bogdan,
Tabloul de mai sus se numește \"Maternitate\". E soția lui Wyspianski, Teosia, cu unul din băieții lui. Pe Wykipedia e puțin, dacă te interesează găsești album despre el în librăriile Diverta.

Cristina,
Ești simpatică! Și mi-ești dragă.

Lazarev pleda într-adevăr la renunțarea la dorințe, dar ca să nu se creeze confuzii, vreau să completez: dorințe în sensul de voință, a face ceea ce dorești tu, așa cum dorești tu, în funcție de principiile și convingerile tale.

Mi-au plăcut începutul și sfârșitul.

Dialogului aș avea să-i reproșez că e un pic prea stufos, descriptiv. În plus, nu poți fi așa politicos și protoclar când te întâlnești cu Satana. Dar știu că acesta e felul dumneavostră de a fi, deci vă înțeleg oarecum.

Acum câțiva ani l-am citit pe Lazarev și chiar dacă mi-a părut la o recitire după alți ani naiv și lipsit de originalitate, mi-au rămas lucruri din cărțile lui. Unul ar fi condamnarea oamenilor care țin cu dinții la principii. El susținea, asemeni budiștilor, renunțarea la dorințe, idee întâlnită și în creștinism , în Rugăciunea Cerească, în rostirea acelui \"Facă-se voia Ta\", sau în când Iisus, deși ar fi vrut să refuze paharul suferinței, a făcut voia Tatălui. Asta o spun referitor la pasajul idealiștilor, pe care i-ați făcut, prin intermediul personajului, căpoși.

Sunt curioasă ce se va întâmpla cu idealistul. :)

Miruna,

să înțeleg că încep să mă rotesc în inima ta? (haha, cum sună!) Dacă sunt zimțată, nu prea cred c-ai vrea!

Cristina,
mai taie din prenumele alea, că amețesc de cap. Ce să zic? Fostă LFI-stă, e musai să te am la suflet!

Mihai,
m-ai făcut să mă simt prost. Aștept scuze, ba chiar mătănii. :P

cu drag,
moi

l-am descoperit pe Wyspianski miercuri, când am scris și poezia. Poate am fost mai mult fascinată de viața lui decât de operă, pe care nu a reușit să o desăvârsească pentru că a murit la 35 de ani (a fost și poet și a scris și piese de teatru).

Avea în comun cu poezia tonurile de albastru din picturile lui. Dar se spune despre Wypsinaski că trebuie să îl vezi la Varșovia, în catedrale, ca să te îndrăgostești de el. Mie îmi place poate și pentru că la suflet secessionul, stil pe care îl întâlnești la tot pasul în Oradea, poate ai auzit de Palatul Vulturul Negru. Și mai are, legat de data la care el a fost născut, la 3 zile diferență de cea a lui Dinu.

În fine, poate totul a fost doar în capul meu. :)

mi-e rușine c-am cedat așa ușor. :P

mie mi-a plăcut foarte mult. dar n-am găsit o imagine care să se vadă mai bine. hmmm

să o șterg au ba?

hmmm

scuze pentru tag. Trebuia să fie folosit doar la TE-ul pentru Mihai Zabet. :)

Domnule Zabet,

Mă flatează gestul dumneavostră peste măsură. Glumesc, dar pe jumătate, pe părți într-un limbaj mai recent; mai exact la partea cu pluralul senioral, ca să te citez. Mulțumesc. Consider că o meritam (ce resurse nestimate de modestie am!!!).

Mihai,

dă-mi voie să te contrazic. Și nu oricum, ci ferm. Te înțeleg într-un fel, pentru că nu ești femeie. Sunt foarte foarte puțini bărbați care știu să fie demni de sintagme precum \"sexul puternic\". Femeile care vă iubesc, probabil că au alte motive să facă asta sau poate nu știu ce e ăla un bărbat adevărat. Eu știu (haha!).

Apoi,dacă m-ai vedea cum torc, ți-ai schimba părerea și în privința finalului.

Eu nu creez, eu nu scriu poezie, eu mă scriu și mă dau aici pe mine însămi. Merci oricum pentru consecvență.

Mircea,

Unde vezi tu gunoaie și pungi de plastic în poză? Când ai fost ultima dată prin împrejurimile Oradiei?

Am zis eu sau am insinuat undeva că mașina lui Dinu e cool? Nu. Doar că are suflet și personalitate și o cheamă Snowdrop. Atâta tot.

Per ansamblu, am să consider că v-a plăcut. Deci mă bucur.

Cu drag,
Irina

Vlad,

să fie vorba oare aici de unul dintre arhetipurile despre care scria jung? :)

Te citesc mereu cu plăcere și asta poate pentru că sunt încă sedusă de povești, mai ales când poartă încărcătura spirituală a Orientului. Eu m-aș bucura foarte foarte mult dacă ai posta pe Agonia una din poveștile pe care mi le-ai spus. Sunt fermecătoare, cred ca știi asta. Doar că, probabil că îți place să înfășori faptele în haina misterioasă și criptică a poeziei.

Încă o dată, te felicit. Și.. îți mulțumesc pentru această frumoasă călătorie. În lumea ta.

Cu drag,
Irina

Ionuț, subtitlul e denumirea unei poze cu mașina lui Dinu de pe site. Probbil că ai dreptate, dar știi că sunt individualistă și-mi pasă prea puțin de cititor. sorry, asta e.

Uln, mă faci să râd. Chiar mă pricep să dansez la bară... (haha!)

și... poza de care aminteam mai sus, când i-am răspuns lui Andrei )sper să se atașeze că e prima dată când fac asta):

http://s131.photobucket.com/albums/p291/iris5april/?action=view&current=dddd.jpg

:)

Are legătură, dar nu ști tu.

snowdrop e mașina lui Dinu. na, c-am spus-o și pe asta. dacă ar fi fost pe mess, aș fi pus textul la vizuale, ca avea o poză faină la apus cu snowdrop.. dar, nu prea contează.

subtitlul.. mă prăpădesc acum de râs. să zic că DIM e numărul mașinii lui? mai bine nu.

ok

:)