Poezie
X-O
1 min lectură·
Mediu
În sfârșit
ai fi apăsat pe accelerație până în
ultimul pom
al ultimului deșert de ciment
în care baloanele roșii clipesc
în zadar
Aruncă-ți părul
geanta plină de nimicuri și
cuțitul pe geam
Fute toate păsările care se izbesc
de zborul tău perfect
în cap
*
E o disperare în trântitul ușilor mele
e o dezamăgire scrijelită
sub tencuiala cuvintelor
nerostite
Dar tu să nu uiți ce îți spun:
nu-ți da sângele pe ochii albi de sticlă
învață să vezi dincolo de marginea electrică
a vitrinelor
Ascultă-mă:
pantofii tăi nu vor purta niciodată tocuri
între picioarele tale nu vor curge mătăsuri negre
iar buzele îți vor rămâne neclintite ca o bordură
în fața viselor naive
*
E-o oră tăcută în mine
își lasă capul pe masă
privește în gol
Ar fi-ntrebat ceva despre chirie.
Nu e Nimic aici, i-am spus
Nimic
E doar un joc cu zerouri
și multe cruci
033909
0
o oră tăcută în mine
își lasă capul pe masă
privește în gol
cu regrete că nu vreau să spun profunzimi
declar decent doar că mi-a plăcut
pe sensul meu