Poezie
Visul lui Unistovrut
Încins pe nicovală
1 min lectură·
Mediu
Era o toamnă apăsătoare
În visul lui Unistovrut
Și cântece-i suflau răcoare
În gânduri blânde de-nceput.
Frigul îl chema în ploaie,
Iar el venea cu nerăbdare
Să simtă ce-a iubit demult
Când soarele-i cădea în pieptu-i
Cuprins de-aripi mângâietoare.
Acum e singur și e mut.
Visează și nimic nu-l doare.
Visele nu-l dor în viață.
Și acum adaug sec:
“Dar viața are dimineață.”
024.102
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Jucan Alexandru
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 63
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 14
- Actualizat
Cum sa citezi
Jucan Alexandru. “Visul lui Unistovrut.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/jucan-alexandru/poezie/138704/visul-lui-unistovrutComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
corectați diacriticele lipsă, vă rugăm
0
de câte ori nu mă simt și eu Unistovrut?!?!?
atunci încep să tac... așa am auzit eu că se face... te prefaci mut, apoi începi să uiți cuvintele... bineînțeles, întâi literele (în ordine, prima dată diacriticele, apoi vocalele, apoi restul...). Apoi mi se întâmpla să alerg prin ploaie desculț (vai de pneumoniile mele!!). Text bun, keep up the good work!
atunci încep să tac... așa am auzit eu că se face... te prefaci mut, apoi începi să uiți cuvintele... bineînțeles, întâi literele (în ordine, prima dată diacriticele, apoi vocalele, apoi restul...). Apoi mi se întâmpla să alerg prin ploaie desculț (vai de pneumoniile mele!!). Text bun, keep up the good work!
0
