Sunet de istorie...

Sunetul ploii inundau ochii ce curg... ...în favorul serii întunecate Revăd filmul istoric de aseară cu clapele pianului coborâte încet... furând o pâine... ori „potatoes” sau fugind în zig-zag degeaba să mori de glonțul arienilor ce se joacă la o vârstă târzie de-amuzament... Și-aș fi vrut să opresc secunda terasei ...să ridic bătrânul din cărucior... N-am putut s-opresc nici aerul din mine sau să-l extermin într-un fel criminal Voiam să colectez stele a lui David albastre și să-l salvez straniu pe Hosenfeld... să-i strâng mâna, să-i rețin numele măcar eu... Să moară în apocalipsa prezisă fără noimă... Ajunsesem târziu să fiu eroul zilei de azi ...gardul ghimpat nu era... el dispăruse... Și-uitasem să le zic de colonel ...am preferat să m-ascund ca un laș... Și-uitasem sunetul de clape-n decor De ce eram aici... și ce m-a omorât... mă trezisem în anul departe-n mileniu Departe de ruși... de nemți și de clape... fără certificat de erou pe perete... amintire-s 2 zloți... pe pianul vândut.... noiembrie.2009 - J.D. -