Poezie
Ce sunt?!
1 min lectură·
Mediu
De cand nu m-ai vazut…
Am crescut floare otravita
Cu petalele ofilite, cu polenul amar,
Albinele toate-au zburat de la mine,
Si nu mai am nici un rost
Sa stau asa cu fruntea lipita de cer si spinarea-ndoita.
M-au invadat spinii,
Numai ca au crescut pe dinauntru
Si de cate ori ma-ntorc in pat
De pe-o parte pe alta, cu gandul la tine,
Ma-nteapa-ngrozitor, de m-am umplut de sange din crestet pana-n talpi.
Cum stau asa neculeasa,
Pe ganduri, mi-a trantit vantul
Tulpina arsa de soare
Si-ncep sa ma simt mai bine de cand ma contopesc la loc cu pamantul
…cine stie, poate-n alta dimineata va picura roua…
023.799
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Iuliana Rosu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 108
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 16
- Actualizat
Cum sa citezi
Iuliana Rosu. “Ce sunt?!.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/iuliana-rosu/poezie/35030/ce-suntComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
mi-a placut mult cum ti-ai spus oful,desi sper sa nu fie asa tragic finalul
0
SF
Poate ca ar trebui sa lasi sa creasca spinii “in afara”, acolo nu te vor mai rani, ci te vor apara. Sau preferi “cu sufletul ranit” sa mai fii culeasa si de un oarecare?…Si nu uita ca doar radacinile isi au rostul in pamant, polenul si (de ce nu?) petatele trebuie sa zboare!
0
