Poezii

o virgulă de lumină închidere de paranteză neprihănită și de sensuri acest crai nou pe care-l urmărim live pe cnn-ul cerurilor ce transmite gratuit numai pentru nopțile sufletului care privește e o

ICiulian cimpoeșu

0

2

salopeta nopții e sufocată de sânge de cozi de stele de praf de lună insinua(n)te prin nările sufletului care-ți mestecă privirea în cazanul nevăzut al bolții la intersecțiile

ICiulian cimpoeșu

0

7

rătăcirile mele sunt vii te chinuiai să sapi misterul cu târnăcopul științei verticalizându-i adâncimea (cât) mai departe de taină adevărul se naște din rătăciri te credeai cavalerul

ICiulian cimpoeșu

0

4

te-am întâlnit înspre bara tonurilor târzii ale timpului meu erai eroina unui striptease al simțurilor maltratate de-o unică trăire te dezgoleai de tot de mine aruncai veșmintele la

ICiulian cimpoeșu

0

6

te privesc în virtutea dreptului constituțional de a te dezveli de nuanțele serii a propos seara ta nu este pe calendarul înserărilor pentru/prin(tre) care (să) mă înoptez te privesc în

ICiulian cimpoeșu

0

6

soarele și-a lăsat barbă neagră de nouri poartă doliul răcorii desozoniza(n)te peste frunți căci vine ziua Domnului, este aproape! către seara sentimentelor grindină pe muntele venus peste

ICiulian cimpoeșu

0

2

file/open când ne aveam scoteai adevărul din sâmburii sufletului și-l înlocuiai cu clona minciuna să nu-ți mai adulmec urma ispitelor select all/copy/paste all in my heart treci prin mine trec

ICiulian cimpoeșu

0

9

în chilia sinelui idei teomantice divorțează-nspre ele răsucindu-se dureros ca bradul iubit posedat de topor înmormântat în efemeritatea caselor noastre și înmobilat dérèglement de tous les

ICiulian cimpoeșu

0

8

miroase a asfalt de câine a hoit de ciment miroase prin parcări plouă-n sudoarea mașinilor și cariile motoarelor îți revarsă stomacul pe alei buncăre se plimbă de mâini lăsându-și ca melcul

ICiulian cimpoeșu

0

2

umblam cu luna după mine o căram așa și-n spatele oaselor și-n retină și mă urlau lupii tăi de sâni mă lătrau sfârcurile-ți mușcă-mă striga prin toți milimetrii colorați diavolul din privirea

ICiulian cimpoeșu

0

6

spui că ai tenul curat ca-n reclamele tv dar nu-ți vezi cicatricele psih(opat)ice pe care numai eu am lipit plasturi de mângâiere dincolo de cioburi mincinoase de oglindă să te vindec(i) spui

ICiulian cimpoeșu

0

2

zeii își sorb cafeaua în fiecare dimineață stau la taifas și se amuză se tot amuză noi privim zațul rămas pe ceașca cerului și zâmbim sibilinic crezându-ne conchistadorii cerurilor și ai

ICiulian cimpoeșu

0

2

se plimba pe aleile dicționarului călcând iarba crudă a cuvintelor pe care le strivea, le dezbrăca de idei obligându-le să se prostitueze metaforele picuraseră urât mirositoare odată cu

ICiulian cimpoeșu

0

3

mi-ai sfârtecat cuvintele cu cuțitul tăcerii - ruginit de gânduri năuce - ai luat fiecare bucățică și-ai azvârlit-o pe cer un nor doi nori treizeci și cinci de nori mi-au acoperit soarele -

ICiulian cimpoeșu

0

0

dacă marea e sărată mă-ntrebai, pe mine, munteanul, și-ți umezeai rana sau pieptul totuna cu ochii mei plecați… plânge(a) marea prin pieptul tău – relieful iubirilor pierdute – plângea

ICiulian cimpoeșu

0

0

lungi seri călătoare soarele-n picioare piatra pe morminte și cuvinte sfinte

ICiulian cimpoeșu

0

0

ce viață elixir ce amor inimă bir ce pădure fructă jir ce balet sparge la nuci ce sultană eunuci ce împerechează cuci ce rapid viteză trenul ce înseamnă totuși semnul ce pădure crește

ICiulian cimpoeșu

0

0

sunt trist astăzi toți corbii zboară prin mine ca morții prin nori când alungă duhurile rele de atâta tristețe rod oasele sălciilor ce cauți tu aici mă întreabă iazul ce cauți tu

ICiulian cimpoeșu

0

1

dac-aș fi normal te-aș înveli în lacrimile zeilor care m-au pierdut te-aș învăța că stelele se numără ziua cu inima că merele nu sunt ce par a fi că tot ce mișcă-n țara asta nu mișcă și

ICiulian cimpoeșu

0

0

deschizi sufletul și-ți picură în el de dincolo de imagini din halucinantul sân de fotomodel ceresc laptele poeziei bei hain bei ca și cum sânul nu ți se va mai arăta sau poate

ICiulian cimpoeșu

0

0

nu știu ce se-ntâmplă cu trupul tău îl simt aici aproape pictându-mi clipele de nisip din clepsidră oricum o aș întoarce de unde vine trupul tău ce-mi veghează nopțile la căpătâiul

ICiulian cimpoeșu

0

0

se făcea că eram miel unul - zburdând pe verzile piscuri sorbeam din cuvinte hidromel păscând pe imașul de visuri se făcea că eram soare unul - plutind pe înaltul ocean făcându-mi din raze

ICiulian cimpoeșu

0

0

În ziua întâi Dumnezeu a îmbrobodit pământul cu pletele și cu barba sa (inspirație bizantină) și a creat lumina. A doua zi cățărându-se pe piscul raiului cu mâna streașină la ochii inimii a

ICiulian cimpoeșu

0

0

lacrimi distilate în cazanul sufletului pe chipul tău sublim altar și tu ai fost răstignită pe crucea timpului amintirea cuielor te doare sângele din buzele tale îmi împăienjenește ochii îmi

ICiulian cimpoeșu

0

0

arheolog al cuvintelor fiind șpăcluiesc tumulii ideilor cutele timpului colind desenând paștele mieilor printr-o fisură a cerescului os sorb măduva sfinților speranțe rânjind

ICiulian cimpoeșu

0

0

mă mai doare încă gaura neagră a sufletului străpunsă de harponul (ne)cunoașterii cobor alături de daimon în pădurea vrăjită a subconștientului meri dezaxați cu leșurile gândului spânzurând

ICiulian cimpoeșu

0

0

alergam spre obișnuita ședință de aritmetică a vieții cu cifrele doldora în ghiozdanul timpurilor ascultând nelipsita lapidație din glasul secundelor - asasini crescuți pe mormântul nisipos al

ICiulian cimpoeșu

0

0

eram mai frumos pe atunci cuvintele mele mai tinere abia îmbobocite nu striveau lumina când respirau iar eu puteam alerga pe cer fără să mă împiedic de norii de după nori eram mai

ICiulian cimpoeșu

0

2

pe tronul roșu ridicat pe tăcere o umbră roșie cum o esență de om plămădită din Nimic răbdați, necredincioșilor, răbdați și veți vedea cum nisipurile pustiului au molecule cu Apă de

ICiulian cimpoeșu

0

0

sprâncenele lunii peneluri ce-și strecoară apostolii prin pereții naosului din templul căptușit cu suflet într-o zbatere de sensuri pierdute crucea însingurată fâlfâindu-și aripile dincolo

ICiulian cimpoeșu

0

0

deasupra cerul cartea cărților cu filele răsfrânte printre nori împiedicându-ne să zărim viața și vârstele stelelor suferința purpurie a luminii în lupta cu întunericul calul alb al

ICiulian cimpoeșu

0

0

\"În cer s-a arătat un semn mare: o femeie învăluită în soare, cu luna supt picioare și cu o coroană de 12 stele pe cap. Ea era însărcinată, țipa în durerile nașterii și avea un mare chin ca să

ICiulian cimpoeșu

0

0

bănuit de țigară că o trag în piept sunt inculpatul ceștilor de cafea cercuri atemporale desenându-mi destinul în linii/forme euclidiene citește-mi ursitele înger cu piept de

ICiulian cimpoeșu

0

0

cine lună-n noaptea plină cine plânge la morfină cine-n geam stropește soare cine moare și nu moare cine vântul pe cărare cine floare înroșește cine ură pe iubește cine nadă zboară-n

ICiulian cimpoeșu

0

0

sufletul tău piatră țipând de tăcere din care venus însăși a fost plămădită sculptor m-aș face zdrelindu-mi unghiile să te găsesc să-ți dau forma iluziei pierdute în noaptea dintâi mi te-ai

ICiulian cimpoeșu

0

0

curgeau, dintre ceruri, șerpuitoare mituri visând bazaconic semințe de măr crescute liturgic în stofe de rituri plecate. suprem adevăr pavat pe aleile parcului interzis ce-și plimbă printre idei

ICiulian cimpoeșu

0

0

fugi gândule aleargă-n idee prefă-te-n pântecul înfrunzit de smochin fugi gândule trece-ți jugul gâtului prin sabia de foc a îngerului virtuții goliciunea goliciunilor deșertăciunea

ICiulian cimpoeșu

0

2

pe cerul inimii mele zboară-n stoluri cozi de stele ca arca prin dardanele toporișca prin surcele n-am văzut de când mă știu îngeri albi proptiți în frâu botezați cu foc de râu și zburând

ICiulian cimpoeșu

0

0

în dimineața aia când pleoapele-mi răvășite refuzau să elibereze lumina din întuneric când visele abia își dezmorțeau picioarele prin imperiala tristețe a munților parcă de prin satul

ICiulian cimpoeșu

0

0

stăteam așa sub plapuma gândurilor într-o rână cănd visul m-a răpit. eram culcat pe iarba albastră a cuvintelor din pădurea sufletului cântam din fluier și miorile - ideile își torceau,

ICiulian cimpoeșu

0

0

n-am avut iscusința păianjenului în a-mi împleti anii trecuți / în fire de zbor nici măcar pe cea a fluturelui în a-mi croi firele mătăsoase ale vreunei gogoși trecutul meu se răsfiră

ICiulian cimpoeșu

0

0

mi-e lehamite de pământul din mine gașcă infernală de draci nori amenințători ai tălpii gândului lighioane ce mă privesc cu ochi tridimensionali înmulțindu-mă și stârpindu-mă frescă de

ICiulian cimpoeșu

0

1

zei stingheri aibă ei parte de viață, sănătate și putere, cu sufletele fardate în stelă himere călătorind în baloane de săpun printre erinii ce-și împletesc veninul cu gândurile

ICiulian cimpoeșu

0

0

și singur te strecori în suflet ca raza de soare prin scutul de frunze înroșind mărul pe dinafară înnegrindu-i semințele lăuntrice visuri verzi de toamnă șiroindu-ți sufletul plouă cu

ICiulian cimpoeșu

0

0