Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Poezie

Cetatea

2 min lectură·
Mediu
În cetate este frig, s-au coborât podurile
Și oamenii pe cai au raze și nori la pântec, ca de aprilie
Războiului lui Marte
Am scăpat.
Ce faci? Ce cauți la intrarea în cetate și pe cine?
Ce ziceți?
Ea își trage rochia lungă peste picioare, se înfășoară cu rochia după ea,
Știți, în Martie,
În cetate nu au fost merinde suficiente
Așa că oamenii s-au luat după urma călăreților
Să lupte
Ca și cum foamea de dragoste și de normalitate în Cetate i-a înnebunit. Apoi,
Îl plângeau, pe Saudad,
Plecase, iar cetatea rămăsese a nimănui, oamenii erau flămânzi și însetați
Se bălăngănea Cetatea flămândă și însetată
După stropul de apă
Eu am scăpat.
Dar ochii mei au văzut ceea ce nu trebuia nicidecum să văd,
Apoi nu am mai văzut...
Pe străzi... Pe pietre, umbla Hristos, verifica pietrele cu tălpile picioarelor
Așa este în vremea războiului,
Oamenii cer mai mult, iar bărbații sunt plecați la înaintare.
Și-apoi?
De ce să cerți oamenii că nu se mai înțeleg unii pe alții
Și-apoi ați venit voi, și am coborât podurile
Cum a fost, acolo? Pentru că cetatea s-a apărat singură.
A fost un fel de molimă, se stricaseră alimentele și copiii au primit
Numai pâine, apoi s-a vindecat mulțimea întreagă
Pentru că copiii trebuiau liniștiți.
Iris? Ce faci?
Am văzut Luana, un copil în adâncul mulțimii
Mă duc după el, tu trage podurile la loc, pentru că totul e
Numai în imaginația ta,
Și am luat calul, m-am făcut bărbat, mi-am tăiat breton
Iar rochia am sfâșiat-o în două, ca să fiu foarte puternică și să plec.
026
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
265
Citire
2 min
Versuri
35
Actualizat

Cum sa citezi

Iulia Elize. “Cetatea.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/iulia-elize/poezie/14189009/cetatea

Comentarii (2)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

@stefan-petreaȘP
Ștefan Petrea
Poate de la insignifiant
spre excelent...
E o zbatere aici,
emoția se transmite...
0
@iulia-elizeIE
Iulia Elize
Mulțumesc, Ștefan. Nu prea m-am gândit, dar dacă azi e Sărbătoare poate așa s-a nimerit să spun și eu câteva cuvinte despre o Cetate, dar mult mai insignifiantă, totuși. Cum spuneai tu.

Excelent că e ”Cetatea-poemului” și insignifiant, cu totul, pentru Cetatea de acum 2000 de ani, de Florii... Mulțumesc că ai trecut și Paște fericit și liniștit... Cred că toți vrem să fim bine de Sărbători. Mulțumesc mult!

0