Poezie
Lumină de soare și trist
2 min lectură·
Mediu
Îmi părea că narcisele toate înfloriseră că
pe jos se întinseseră drumuri de fizică veche
și de ceai
lor!
însă nu înțelegeau înflorirea peste toate păcii pomilor dintâi
poate pomii nu mai sunt
și
Adam e prea vechi
și Eva de mult s-a-învechit
care pace care pace dumnezeul tău nu e nicăieri
în pieile noastre de animal în peșterile acelea vechi
se vorbea despre un soare străvechi și însemne rupestre doborâte
de timp
și
uitare
nedrept
ieșeam afară cu tine și mă deznodam de trecut
pesemne dumnezeu începuse înainte de peșteri
se arătase cu mult dinainte însă noi nu L-am știut
viețuiește dintotdeauna în cer
plânsese pentru fiecare tușă mai
aspră
pentru mine plânsese
pentru fiecare prunc
poate tristă ajunsese sub urse și lângă caledonii de mult uitate în vreme
urma mea I se-nchina undeva foarte jos, căci El înălțime
supremă, lacrimă curată era
pe sub pleoapa închisă
i se supune
lui
Soarele
Lui îi închină tot binele, chiar și fără popor
să fi auzit miceenii de El sau mayașii cei cu ochiul
în timp și în fizică foarte clar
El nu are popor
El este
târziul oricărui popor
dar pleoapa mea Îl caută în vechime unde este încă
lumină de soare și trist.
023.246
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Iulia Elize
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 204
- Citire
- 2 min
- Versuri
- 39
- Actualizat
Cum sa citezi
Iulia Elize. “Lumină de soare și trist.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/iulia-elize/poezie/14127000/lumina-de-soare-si-tristComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
RRRRrazvan rachieriu✓Te „deznodezi de trecut’’ lăsând amintirile în „peșterile’’ subconștientului și te înnodezi de prezent și vrei ca „Dumnezeu’’ să părăsească „cerurile’’ nenumărate și să facă parte din prezent, transfigurându-l și transcenzându-l până se transformă în veșnicie.
0
IEDe la primul om - homo sapiens, cred eu, cerul a aparținut tuturor oamenilor, și religiilor acestora. Poate există taine pe care nu le cunoaștem foarte bine. Să nu aruncăm, zic eu, cu piatra în niciun popor, și în nicio credință din lume, a trecutului, a prezentului, trecutul nu poți să îl legi de absolutizarea unei religii anume.
Cerul este mare, zic eu. Și lat. De atâtea aproape sute de mii- milioane de ani. Cifră de fapt care nu ni se va da, probabil, niciodată exactă.
Mulțumesc, pentru semnul de lectură!
Cerul este mare, zic eu. Și lat. De atâtea aproape sute de mii- milioane de ani. Cifră de fapt care nu ni se va da, probabil, niciodată exactă.
Mulțumesc, pentru semnul de lectură!
0