Poezie
Refren cu mătase
1 min lectură·
Mediu
Ce vrea femeia aceasta de la mine
ce vreți, doamna mea
femeia mea, jumătatea mea întoarsă,
pe care nu o cunosc. mersul ne este geamăn și pustiit,
sunteți frumoasă, dar eu nu vă cunosc.
ca mine să fi fost, dar eu nu vă cunosc.
și eu sunt o femeie de mătase și ambră,
și, știți?
acest pardesiu foarte portocaliu l-am ridicat din timpul acela.
probabil ar trebui să îmi cumpăr un pardesiu,
ce zici?
îl întreb
unul în care să îți ascunzi frica și frumusețea, unul trist ca iarna aceasta,
în care a început să ningă mult, și înalt...
și mult vals trecea înspre noi, ca o pasăre.
în
țimbal
și
lut
îl mai ascundeam, uneori,
iar eu cred că am început să vorbesc cu mătasea.
eram o femeie ca jumătatea mea de mătase.
ce vreți, doamna mea
femeia mea, jumătatea mea întoarsă,
pe care nu o cunosc. mersul ne este geamăn și pustiit,
sunteți frumoasă, dar eu nu vă cunosc.
024.052
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Iulia Elize
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 161
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 26
- Actualizat
Cum sa citezi
Iulia Elize. “Refren cu mătase.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/iulia-elize/poezie/14118387/refren-cu-mataseComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
Un poem ce definește eul, sau mai bine zis, prin care se încearcă a-l cunoaște. Frumos scris.
0
Mulțumesc mult. :)
0
