De Crăciun

Cu un glob întreg și verde să ningă

și cu îngeri proaspăt eliberați din placente,

astăzi au înflorit din nou merii,

arde lemnul, mocnește, horn magic care lasă boul de ciocolată și vinul

cineva flecărește și alunecă cu sacul în spate,

îngeri se nasc pe lângă noi întruna, înger din înger făcându-se,

îți arăt, desigur, unde să te așezi, lângă brad, lângă fundele roșii, panglica groasă, de muselină, care se înroșește iarna din soare, învelește bradul acesta,

până se fac pe afară sunete sfinte.

Acolo unde este cald, acolo să stai, ca un om făcut din lut cu zăpadă, care mi-ai fost hărăzit

Surcele se sting în vetre și-n vatră până se luminează ca ziua,

Mesia este ziua de mâine, niciun alt prunc.

E iarăși Crăciun peste brad și peste casa aceasta cu brazi

O să îți dau merișoare și nuga,

dacă îmi spui, în noaptea aceasta,

că le cade zăpada de lângă măria sa pleoapa închisă,

să îmi vii,

chiar și cerboaica bea din apa aceea, în seara Crăciunului acestuia, așa cum este el,

de mosc și de scorțișoară otrăvită, atât de amară

după ce te aștept.