Poezie
En passant
1 min lectură·
Mediu
aș fi vrut să îmi spui ceva despre templul ăla negru în care ne-am
ascuns, astă seară, să căutăm ierburi
despre noaptea aia in care ne-am închis, amândoi, ca sa facem dragoste
en passant, timpul nu iartă
e un mănuchi de frică
nu iartă
știu
desigur, tu iubești acum cu un alt trup, cu un alt fel de inimă
nu îți mai recunosc umbletul, nu îți mai recunosc poarta aia a ta foarte drăguță
pe care am așezat, florile roșii, curgătoare, ca sa intre
prin gaura cheii, puțină lumină
iubește o alta hăinuță, îți spune copila din mine, iubește un alt
trup de femeie
pe mine m-a luat așa o foame de ducă
023.269
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Iulia Elize
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 113
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 14
- Actualizat
Cum sa citezi
Iulia Elize. “En passant.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/iulia-elize/poezie/14080468/en-passantComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
Mulțumesc pentru vers, pentru că ai trecut, Elena. A fost doar o stare poetică, pe care am dorit, cumva, s-o așez. S-o împământenesc. Te mai aștept!
0

„In iubire nimeni, nimeni
nu-si tine cuvantul.
Vesnic strans imbratisat
te-a tinea numai pamantul.
Astfel canta sfasiat
langa mine vantul.,
cand la dreapta, cand la stanga,
langa mine vantul.”