În doi

am plătit ceasornicarilor porția mea de fericire în fiece zi îmi port timpul sub braț ca pe o carte valoroasă, ca pe un Coran în ziua de Ramadan. mă faci fericită în fiecare zi pentru ca exiști am îndrăznit timid sa încerc cu gândul tiparele perfecțiunii unde săgetând în frăgezime visul meu e cald și miroase a ceai de tei trăiesc înțelepciunea cocorilor care se arcuiesc în azur mereu spre sud la fel și eu mereu spre tine ca spre o caldă promisiune a primăverii în pofta de a rememora trecutul ghem am uitat să îmi îmbăt simțurile în aroma de cafea braziliană așa cum fac în fiecare dimineață înainte de a cânta de 3 ori cocoșii doar în îndrăzneala tălpilor cu care am pășit iarăși în somn am regăsit drumul către tine ca spre un nou vis cu reflexe incolore aburind în concret primul dans al buzelor în doi