Jurnal
Tehnică personală
Ritm nou în limba română (Inventat) (Ciornă)
6 min lectură·
Mediu
Spale dale/ mir turum/ dam satum/ la da/ du rum
mi-s pahar/ de mir/ acum/ m-as satum/ derviș/ pe drum
spada nale/ sir acum/ sam cadam/ ta la/ acum
va la tam/ da car/ badum/ sa la ma/ de mir/ perdum
ca ra va/ ta ti/ da cum/ sa pa na/ da ra/ cu dum
merg pe pași/ ca la/ ra cum/ da sa ta/ iubesc/ da num
sa la va/ ta ra/ sa cum/ si li bi/ ni ca/ da ium
Iulia Elize, 1 Septembrie, 2021
Vă invit să preluați și să scrieți. (Poezie clasică)
POEM 1.
S-o femeie de prin scrum, cum măriri la inocenți
Sunt pahar de mir acum, sunt Saturn, derviș pe drum
Sunt biserici, mult, în drum, calendarele grecești
Plămădesc, iar, pe la flori, plămădesc, pe aur bun
Părul alb și ca argintul, jumătate de la scrum
Florile de mânătarcă, fii din nou, la inocenți!
Sunt pahar de mir acum, sunt Saturn, derviș pe drum
Sunt biserici, de la Râm, mi-s calendele grecești
Fată dragă de la drum - cumpănă și sunt parfum
Plămădi-te-aș umbră udă pe sub flori de mir și scrum
Mult privită, tac, acum, mă întorc ca să mă uiți
Cum lăsat-or, de răboj, zeci, caleștile cu sfinți
Ca la ma, ta dir, din râm, mă îndrept spre iezuiți
S-o femeie de prin scrum, dau măriri la inocenți
Sunt un stop de plâns, și-n fum, scursă de pe la ferești
Și dau mir, acum, în drum, dacă poți să mă găsești.
Spun, pas mic, în trup, de `cot, ca la dans, de la povești
Va la tam, da car, da ium, sa la ma, de mir, perdum.
Sunt un strop rămas în drum, ce se vede din `ferești
Umple-s-ar de mir acum, s-`colibașul de pe drum
Dă de ban, pribeag sortit, de pribeag, ai hi, în Râm
Ai `hi marea mea `trădari visul, tu să mai rămâi
Cum pribeagă se va vinde, sieși, dragostea dintâi
Plămădi-v-aș umbre grele de sub flori de mir și scrum
Sunt pahar de mir acum, sunt Saturn, derviș pe drum
Ca și cum nu reușească - vină dragostea dintâi
Și dau mir, acum, de-a drumul, să plutească săptămâni...
De `mâni...
Plămădi-te-aș umbră, vis, pe sub flori de mir și scrum
Mult privită, tac, acum, mă întorc ca să mă uiți
Ca la ma, ta dir, din Râm, mă îndrept spre iezuiți
S-o femeie de la fum, dau măriri la inocenți
Cum lăsat-or de răboj zeci caleștile cu sfinți
Merg pe pași, s-a ta, acum, dar nu poți să izbăvești
Sunt un stop de plâns pe drum, scursă de pe la ferești
Și dau mir, acum, de-a drumul, să plutească săptămâni...
Și dau mir, acum, în drum, dacă poți să mă găsești.
POEM 2.
Gata zdroaba, cer magiun, într-ascuns îți lăs duium
S-o femeie de la zdroabă, cumpeni zac și ghiulu-mi pun
Cotă, dragă,-un prag sub ceruri și o stea, mai jos, de drum
Mare albă de taifun, de-i fugi, găsind cadâni!
I-un bărbat pândar, sub lumi – și-între șatre zac, și-n clești
(Cotă dragă numai noaptea de o stea-i videa în scrum!)
Numai alb, de var, în ghiulu-ți, ți-e un gram de var (ți-o spun)
Cotă, dragă, numai noaptea de o stea-i videa (în clești)
Crede, mândră-,n spin, de-acum, e prin clăi, de spin nebun.
Gata zdroaba, în cer- simun dar-într-ascuns îți leși parfum
(Cotă,-n drag, de numai noaptea, dacă-o stea-i videa în scrum),
Numai alb de var, în ghiulu-ți, și un gram de var (ți-o spun!)
I-o femeie de la zdroabă, cumpeni zac și ghiulu-mi pun.
Află-n drag, de numai noaptea, de o stea-i videa (în clești),
Află, mândră(-n spin, de-acum) e prin clăi, de-l vezi, nebun...
Cotă, dragă, -un prag sub ceruri și o stea, mai jos, de drum
Mare-n gri sub reci taifunuri, de-i fugi, de la `cadâni!
(Cotă, dragă, numai noaptea de o stea-i videa în scrum!)
I-un bărbat pândar, de-a torța, și-între șatre zac, și-n `vini
Numai alb de var în ghiulu-ți și un gram de var (ți-o spun)
Cotă, dragă, -ai înnopti, de o stea-i videa (din clești)
Crede, mândră,-n spin, acum, printre clăi, de-l vezi, nebun,
Află dragă numai spinii, de o stea-i videa prin fum.
Numai dor de la amaruri, delegări poate `pomâni
Cotă, dragă, numai noaptea de o stea-i nădi prin scrum
Crede, mândră,-n spin acum printre clăi, de-l vezi, nebun
Cotă, dragă, numai noaptea de o stea-i videa și vini
Numai alb de var, în ghiulu-ți, și un gram de var, ți-o spun
I-un bărbat pândar, în sânge, și-între șatre zac, și-n vini;
Mare-n alb, de reci taifunuri, de-i fugi, găsind `cadâni!
Cotă, dragă, numai noaptea de o stea-i videa în drum.
Gata-n zdrobi, în cer, magiunul, dar-pe-ascuns, îți leși parfum,
Numai alb, de var, la moaște, și pe-un gram de var, îți spun
I-o femeie de la zdroabă, cumpeni zac, inelu-mi pun,
Cotă,-n drag, de numai noaptea, de o stea-i videa și scrum,
Află-n drag, de numai noaptea, tu o stea-i videa (în clești),
Crede, mândră,-n spin de-acum, e prin clăi, de-l țâi, nebun...
Cotă, dragă, -un prag sub ceruri și o stea, mai jos, de drum
Cum mirosu-n Rai și-n săruri, mai de drepți, pe la ferești
Numai dor de la amaruri, delegări poate `poimâni
Dacă drum să port în trup, sieși, și amarul, jos, în mâini
Îmi ești!
POEM 3.
Mare albă, mir pe drum, Dosoftei e un nebun
Mi-s pahar de mir acum mi-s Saturn, derviș pe drum...
Spadă naltă, fir acum, macadam de fier acum
Dosoftei și-un car de fum, Salomei plângând, în scrum
E tafta și e parfum, sunt rotiri de fier și fum
Merg pe pași, tafta pe drum, și mai pot iubi de `num
Haidem doi... stelari și scrum, Dosoftei e un nebun!
Mare albă, mir pe drum, Dosoftei ne-a fost prea bun
Mi-s mai uns de mir, acum, mi-s Saturn, derviș pe drum...
Spadă naltă, frică-n bun, macadam de fier, acum
Dosoftei și-un car cu fum, Salomei plângând, sub scrum
E tafta și e parfum, sunt rotiri de fier și fum
Merg pe pași, tafta în drum, și mai pot iubi de `num
Haidem, doi... stelari, dar scrum, doi atinși de la simun!
(Varianta perfectă - fără artificii stilistice.)
061.932
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Iulia Elize
- Tip
- Jurnal
- Cuvinte
- 1.031
- Citire
- 6 min
- Actualizat
Cum sa citezi
Iulia Elize. “Tehnică personală.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/iulia-elize/jurnal/14157789/tehnica-personalaComentarii (6)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
Cred că adevărul este undeva la mijloc, și este să nu ne fie rușine de Eminescu sau de cuvintele care numai par injuste. Poate a avea un anume curaj înseamnă și un dram de nebunie neînțeleasă, inclusiv inovare scriitoricească. Despre Dumnezeu, că tot ați făcut conexiunea, despre univers, se spune că e o nebunie că am exista și un lant de paradoxuri. Universul pare o nebunie, și uneori ne întrebăm dacă este just să credem în ea, sau să spunem, poate, că lumea este numai eter sau poate, și mai grav, numai un vis. Injust sau just. Întotdeauna, adevărul se găsește, cu respect, undeva la mijloc, și poate că oamenii vor descoperi linia foarte fină de separare dintre adevăr și nebunie, linia fină de marcaj, care ne transformă din niște visători nebuni, în inovatori care cred în ceva transcendent, în transformarea înnobilată a actului de creație.
Mulțumesc frumos pentru semn! Din inimă! Și aștept ca și ceilalți să fure din ”nebunia” mea cu recipisă, în care mare drag am, mai ales, pentru Dosoftei! Dar și pentru alți premergători, la fel de dragi mie, ca simbol al depășirii prin sine și al autodepășirii prin dramul acela de ”surreal”... nobil. Care ne ridică deasupra condiției foarte incerte.
Oricum, Pitiș spunea... și avea dreptate, pentru că din punct de vedere psihologic, omenirea ar putea evolua foarte mult, prin autoînțelegere și ridicarea ștachetei, sper că eu mi-am ridicat (puțin) onoarea mea, în ceea ce privește literatura.
Mulțumesc din tot sufletul!!! Și multe salutări cordiale!!
Mulțumesc frumos pentru semn! Din inimă! Și aștept ca și ceilalți să fure din ”nebunia” mea cu recipisă, în care mare drag am, mai ales, pentru Dosoftei! Dar și pentru alți premergători, la fel de dragi mie, ca simbol al depășirii prin sine și al autodepășirii prin dramul acela de ”surreal”... nobil. Care ne ridică deasupra condiției foarte incerte.
Oricum, Pitiș spunea... și avea dreptate, pentru că din punct de vedere psihologic, omenirea ar putea evolua foarte mult, prin autoînțelegere și ridicarea ștachetei, sper că eu mi-am ridicat (puțin) onoarea mea, în ceea ce privește literatura.
Mulțumesc din tot sufletul!!! Și multe salutări cordiale!!
0
În adăugire, să sperăm că acest stil poetic va fi ”fructificat”, pentru că nu degeaba muncim, desigur...
0
Rimele sunt mai importante decât mesajul, așa cum ironia se impune și face vasale metaforele într-o poezie în care experimentarea o scoate din aria naturalului, firescului și obișnuitului și o împinge în aria neobișnuitului, neașteptatului și improvizației.
0
Mulțumesc Răzvan, pentru toate intervențiile tale, îți doresc să continui munca ta (pe care oricum cred că o vei continua, pentru că oamenii în general și în particular nu sunt cum să fie lași) și să scoți cartea, așa cum, foarte demult, ziceam.
Ai unele texte care trebuiesc periate, dar majoritatea textelor tale sunt foarte inteligente.
Mult succes și chiar să te apuci de treabă! Când ai timp, poate treci și în domeniul poeziei clasice...
Ai unele texte care trebuiesc periate, dar majoritatea textelor tale sunt foarte inteligente.
Mult succes și chiar să te apuci de treabă! Când ai timp, poate treci și în domeniul poeziei clasice...
0
Aforismele... Da.
0

Oare ce ar zice Dosoftei, trăitor în sec XVII, dacă ar putea face un salt în timp și ar citi Mare albă, mir pe drum, Dosoftei e un nebun. S-ar simți, pe bună dreptate, lezat. Pentru el disputa din sec XIX artă pentru artă sau artă cu tendință n-ar avea nicio relevanță. Dar nu cred că i-ar părea rău că a scris Psaltirea în versuri ori Dumnedzăiasca Liturghie opere în care a îmbinat arta poeziei cu tendința de a-și lumina concetățenii