Am uitat că sînt
fiindcă am uitat
să cred
și existînd
nu fac decît
să amplific durerea
uitării
sau
am uitat să cred
fiindcă am uitat
că sînt
și existînd
pendulez între
grație și
Între
chinuire și-nchipuire
sînt și nu sînt
în același timp
de fapt
ele mă conțin
pînă într-atît
încît
nu mai con-simt
decît prin ele
să fiu
numai
prin ele
să fiu cuprins de
Gînd perpendicular
sufletului în acel punct
de unde marginile
în dezmărginire
devin
orizonturi crescătoare
spre
aceeași uitare
atît de intimă
amintirii
acelei amintiri
în care
Îngerul
este aproapele tău
chiar dacă tu
ești departele lui
cu cît ești tu
mai departe
cu atît îți este el
mai aproape
căci
numai atunci
depărtarea și durata
se anulează în
Viața ta uneori
seamănă cu iubirea
(de ceva anume?
de nimic anume?)
totuși simți
cum ceva te apasă
și între
acea apăsare
și ne-păsare
plăceri profund induse
te determină
să
Exiști
în măsura în care
devii
conștient că exiști
sau
fiecare este
în măsura în care
își amintește
chiar dacă
simte altceva
decît presimte
și speră altceva
decît disperă
de
Între
așteptarea
inefabilului neant
și întîmplarea
în urma căreia nimic
nu mai este întîmplător
presimt că mai presus
de mine este
ceea ce se ascunde
în lăuntrul meu
poate
din cauza
Ce chip
închipuit
ce asemănare
mereu ne-asemeni
presimt în mine?
cît
despre oglindă
ea mă va privi
în continuare
cu privirea mea
mă va privi
pînă cînd îmi voi aminti
de mine
Crezînd că are
o singură viață
a încercat să re-trăiască
altfel - nu invers
toate cele ne-trăite
pînă la capăt
(pentru că nu le știa
în el capătul)
de fapt
nu știa
că împotriva
Ca tot
ce vrea să devină
și eu port în mine
o ne-știută vină
și exagerînd
aș putea spune
că sînt consecința
unor neîmpliniri
poate de aceea
mă îndoiesc de iubirea
ne-dovedită de
Uneori
devii conștient
de prezența simultană
a sufletului în trup
și a trupului în suflet
dar
fără să știi
cine pe cine
poartă și suportă
cine pe cine
ține și susține
fără să
Mai întîi va trebui
să te autoconvingi
că sufletul există
că este lăuntric trupului
pe cît îi este trupul
de lăuntric
că indivizibilitatea lui
invizibilă este
cu totul altceva
decît
Cît timp
îmi gîndesc viața
nu sînt același
nu sînt altul
sînt altfel
și
trăindu-mi moartea
odată cu viața
îi voi da vieții
un cu totul alt
înțeles
sau
orientat spre
propria
Răbdarea uneori
pare suma ne-răbdărilor
orientate una
împotriva celeilalte
atunci
liniștea nici unui gînd
devine \"oblică verticalitate\"
prin \"carnea ireală a
Rugăciunea - act
prin care iubirea
caută iubirea
tot mai lăuntric
și mai înalt
caută calea
ce nu poate fi măsurată
de cuvinte
de prea multele
cuvinte care între
vis și lumină
prefac
Sufletul - o superstiție
eul - o presupunere
iar trupul
suma zbaterilor
într-o lume
în care plăcerea
nu mai este egală
cu durerea
(iar aproapele este
tot mai departe)
într-o lume
în
Existența mea
dinspre mine
spre tine
și
existența ta
dinspre tine
spre mine
nu se vor întîlni
niciunde
atîta timp
cît nu vor fi
țărmuri
aceluiași
oriunde...
atîta timp
cît în
Uneori
în vis ne trăim dorințele
ori poate sînt
numai pretexte
pentru luminile
și umbrele
ce ne însoțesc
dorințe
ne-trăite pînă la capăt
ori suspendate
într-un răgaz
ce mimează
Între
adîncul erotic
și înaltul poetic
simți
cum sufletul tău
devine
reversul oglinditor
al trupului tău
îl simți
cum crește/descrește
odată cu gîndul
care
uneori preface
ceea ce
Uneori visul
îmi dă de-nțeles
că nu-mi aparțin
întru-totul
(că sînt doar
din cînd în cînd)
că viața mea
este - cu adevărat
viața mea doar
în măsura în care
visez
(că nu sînt
eu
Viața ta - atîta cîtă este
pare să depindă
de înțelesul cuvintelor
de fapt depinde
de cît de lăuntric
devine înțelesul lor
înțelesului tău
și
pentru că viața
capătă astfel
un
Gîndul uneori
re-simte lumina
\"pe care am pierdut-o
din inimă\"
și
pentru că lumea
este mai mult vid
decît plin
încerc să o umplu
cu disperarea
de-a fi:
forma vizibilă
a unei
Cu sufletul atrofiat
de atîtea neîmpliniri
simt
cum mirajele cuvintelor
nu mai neagă nimic
nu mai afirmă nimic
sau eu
nu mai sînt
pe măsura cuvintelor
atunci cînd vreau
să exprim
Nu-mi doresc
ceea ce viața
ar putea să-mi dea
sau să-mi ia
îmi doresc
ceea ce viața
ar putea să-mi dea
luîndu-mi
(sau să-mi ia
dîndu-mi)
și
toate astea
după ce cuvintele
îmi vor
