Poezii

Între joc și luciditate (cînd jocul nu mai e doar joc iar luciditatea doar luciditate) devii conștient de faptul că nu te-ai născut și nici nu vei muri de tot de fapt nașterea ta se va

Viața e sensul sensul e viața ...sau toate astea sînt numai cuvinte care nu fac decît să despartă (și să deosebească) viața de trăirea ei de acea trăire în care ești același și

Inefabila singurătate ne-de-finită rămîne fără iluzia unei anume prezențe ...doar ajutat de ea ai putea intui deosebirea dintre absența ta și absența din tine sau poate acea

Privindu-ți privirea în adîncimea fără de profunzime a oglinzii ceea ce vezi invers devine și se confundă cu ceea ce crezi totuși nu ești sigur că acolo - undeva între ceea ce vezi și

Cînd timpul inimii este înainte iar timpul cugetului în urmă te joci de-a același cu umbra te joci de-a altul cu oglindirea sau jucîndu-te cu umbra și oglindirea nu faci decît să te

În labirintul din fiecare (și al fiecăruia) sînt cuprinse toate cuvintele doar cu începutul lor întru (de)săvîrșirea lor o in-de-finită dorință te încearcă ...și vei presimți zodia

Ai vrea să iei viața de la început dar acel început nu mai există ...există doar amintirea lui devenită presimțirea unui sfîrșit continuu sau poate "ceva" din acel început a rămas

Un sfîrșit continuu pare gîndul celui născut doar pentru a muri ne-mai-sperînd în preschimbare totuși cîndva/cumva "ceva" poate-l va lecui de-acele peceți calpe pentru care prea

Între clipa din clipă și clipa tuturor clipelor crește/descrește prezentul cuvintelor dar numai cu ce conțin cuvintele nu "se poate trăi într-o lume dincolo de gînduri" ...atîta timp

Uneori am senzația că sînt același și totuși altul ...poate unde văd și altceva în oglindă ...văd oglindit invers ce-ar fi trebuit să trăiesc (iubind) și să iubesc

Între viață și moarte presupusa androginie cînd identic vei fii cu "altfelul" tău pe cînd acum dedublat și căzut din identitate nu știi dacă (petrecînd împotrivă) vei mai putea

Cuprins de închipuire mă simțeam același și totuși altul ...de fapt mă simțeam liber - nu eliberat de specia ne-știută a eului ...în afara căreia rătăceam cum în cuprinsul nimănui sau

Între aparență și transparență eram cu toate simțurie (con)centrate lăuntric lăuntrului ...așa poate voi înțelege ce voi simți atunci cînd visînd am să fiu mult mai viu atunci cînd

Cum să te-nțeleg secretă urmă a "fratelui trup" dacă descumpănit din cumpătul firii pronia sinelui cumpănă nu-mi mai este? cum să te-nțeleg dacă viața mea nu este decît senzația unui

Îngerul meu uneori pare un gînd ce pendulează între ascundere și absență ...alteori gîndul pare un Înger plutind între umbră și oglindire doar împreună (umbra și oglindirea) alcătuiesc

Ceva/cineva îmi cuprinde visul unde visez ce n-a fost să fie ...ce n-a fost decît preajma de ecouri a unei umbre răstignite între aceleași cuvinte ...despre iubirea ce n-a fost o altfel de

Sufletul uneori pare un trup rătăcit într-un vis alcătuit parcă din tot atîta lumină cît întuneric din tot atîta viață cîtă moarte poate din cauza asta nu mai vrei să visezi acum vrei

Ce lumină frenetică ce intensitate - prea rece din ne-văzut/ne-știut crește/descrește goală Hymeră a gîndului ne-lămurit de înțelesul visului ...unde sufletul - ca un înger înconjură

Cuprins temei în golul clar în trans-lucidul cuget în care semeni vise ce par oglinzi acum tot mai sărac vei birui somnia lor ...sau altfel vei porni spre ne-născut(?)

motto: "e poate iar vremea argumentelor poetice" Sorin Mărculescu Dezmărginește-ți închipuirea și conjugă-te întru prezența tuturor absențelor ei doar atunci înălțătoarele

Încă nu ești identic cu tine însuți ...ești "ceva" între umbră și oglindire ne-fiind niciuneia parte și erai martor dar nu puteai mărturisi (pînă la capăt) pentru că nu știai: dacă

Nimeni nu cunoaște ce ascunde cel ce cunoaște ...ce stări ne-firesc de firești (firesc de ne-firești) îl predispun reveriei sau ele numai trec prin el (ca prin nimeni) îmbiindu-l cu

Nu mai rosti dacă nu mai crezi în tine ...dacă nimic nu se limpezește mai rău se învolbură prin tine/prin cuvinte/prin tăcere poate din cauza asta încerci să fii nu doar cu gîndul în

Există în suflet un loc al acceptărilor ...al gîndurilor care te acceptă pentru ceea ce devin prin fervoarea ta ...prin dorința ta de-a înțelege ce-i transcendent (dar și imanent) în