Între
joc și luciditate
(cînd jocul
nu mai e doar joc
iar luciditatea
doar luciditate)
devii conștient de faptul
că nu te-ai născut
și nici nu vei muri
de tot
de fapt nașterea ta
se va
Viața e sensul
sensul e viața
...sau
toate astea sînt
numai cuvinte care
nu fac decît să despartă
(și să deosebească)
viața
de trăirea ei
de acea trăire
în care ești același
și
Inefabila singurătate
ne-de-finită rămîne
fără iluzia unei
anume prezențe
...doar ajutat de ea
ai putea intui deosebirea
dintre absența ta
și absența din tine
sau poate acea
Privindu-ți privirea
în adîncimea fără
de profunzime a oglinzii
ceea ce vezi invers devine
și se confundă cu ceea ce crezi
totuși nu ești sigur
că acolo - undeva între
ceea ce vezi și
Cînd timpul inimii este înainte
iar timpul cugetului în urmă
te joci de-a același
cu umbra
te joci de-a altul
cu oglindirea
sau jucîndu-te
cu umbra și oglindirea
nu faci decît să te
În labirintul din fiecare
(și al fiecăruia)
sînt cuprinse toate cuvintele
doar cu începutul lor
întru (de)săvîrșirea lor
o in-de-finită dorință
te încearcă
...și vei presimți
zodia
Ai vrea
să iei viața de la început
dar acel început nu mai există
...există doar amintirea lui
devenită presimțirea unui
sfîrșit continuu
sau poate
"ceva" din acel început
a rămas
Un sfîrșit continuu
pare gîndul celui născut
doar pentru a muri
ne-mai-sperînd
în preschimbare
totuși
cîndva/cumva
"ceva" poate-l va lecui
de-acele peceți calpe
pentru care prea
Între clipa din clipă
și clipa tuturor clipelor
crește/descrește
prezentul cuvintelor
dar numai
cu ce conțin cuvintele
nu "se poate trăi într-o lume
dincolo de gînduri"
...atîta timp
Uneori am senzația
că sînt același
și totuși altul
...poate unde văd
și altceva în oglindă
...văd oglindit invers
ce-ar fi trebuit
să trăiesc (iubind)
și să iubesc
Între viață și moarte
presupusa androginie
cînd identic vei fii
cu "altfelul" tău
pe cînd acum
dedublat și căzut
din identitate
nu știi dacă
(petrecînd împotrivă)
vei mai putea
Cuprins de închipuire
mă simțeam același
și totuși altul
...de fapt mă simțeam
liber - nu eliberat
de specia ne-știută
a eului
...în afara căreia
rătăceam cum
în cuprinsul nimănui
sau
Între
aparență și transparență
eram
cu toate simțurie (con)centrate
lăuntric lăuntrului
...așa poate voi înțelege
ce voi simți atunci
cînd visînd am să fiu
mult mai viu
atunci cînd
Cum să te-nțeleg
secretă urmă a "fratelui trup"
dacă descumpănit din cumpătul firii
pronia sinelui
cumpănă nu-mi mai este?
cum să te-nțeleg
dacă viața mea nu este
decît senzația unui
Îngerul meu
uneori pare un gînd
ce pendulează între
ascundere și absență
...alteori gîndul
pare un Înger plutind
între umbră și oglindire
doar împreună
(umbra și oglindirea)
alcătuiesc
Ceva/cineva
îmi cuprinde visul unde
visez ce n-a fost să fie
...ce n-a fost decît
preajma de ecouri
a unei umbre răstignite
între aceleași cuvinte
...despre iubirea
ce n-a fost o altfel de
Sufletul uneori pare
un trup rătăcit
într-un vis alcătuit parcă
din tot atîta lumină
cît întuneric
din tot atîta viață
cîtă moarte
poate din cauza asta
nu mai vrei să visezi
acum vrei
Ce lumină frenetică
ce intensitate - prea rece
din ne-văzut/ne-știut
crește/descrește
goală Hymeră
a gîndului ne-lămurit
de înțelesul visului
...unde sufletul - ca un înger
înconjură
Cuprins temei
în golul clar
în trans-lucidul
cuget în care
semeni vise
ce par oglinzi
acum
tot mai sărac
vei birui
somnia lor
...sau altfel
vei porni spre
ne-născut(?)
motto:
"e poate iar vremea
argumentelor poetice"
Sorin Mărculescu
Dezmărginește-ți închipuirea
și conjugă-te întru prezența
tuturor absențelor ei
doar atunci
înălțătoarele
Încă nu ești identic
cu tine însuți
...ești "ceva" între
umbră și oglindire
ne-fiind niciuneia parte
și erai martor
dar nu puteai mărturisi
(pînă la capăt)
pentru că nu știai:
dacă
Nimeni nu cunoaște
ce ascunde
cel ce cunoaște
...ce stări
ne-firesc de firești
(firesc de ne-firești)
îl predispun reveriei
sau ele
numai trec prin el
(ca prin nimeni)
îmbiindu-l
cu
Nu mai rosti dacă
nu mai crezi în tine
...dacă nimic nu se limpezește
mai rău se învolbură
prin tine/prin cuvinte/prin tăcere
poate din cauza asta
încerci să fii
nu doar cu gîndul
în
Există în suflet
un loc al acceptărilor
...al gîndurilor care te acceptă
pentru ceea ce devin
prin fervoarea ta
...prin dorința ta de-a înțelege
ce-i transcendent
(dar și imanent)
în
