Să iubești ca și cum
gîndul iubirii n-ar avea
nici început/nici sfîrșit
(sau cînd iubești
gîndul iubirii are
și începutul/și sfîrșitul
același)
să iubești ca și cum
în acel
Gîndurile uneori
par apostazii
ale sinelui
alteori par
stazele cugetului
ce-și caută împlinirea
în cuvintele
despre cuvinte
cuvinte
în care presimți
un vacuum actant
ne-sigur de
Uneori
liber de orice conținut
eliberat de orice contur
pare dispus să te susțină
pînă vei înțelege
pendularea lui
între umbra
și oglindirea ta
armonice
întru care vei metafora
inspirat
Între sine
și ne-cuprins
se petrece însuflețirea
gîndului
dar
ecoul lui
prin cuget trecînd
altfel va rezona
cu sufletul întors
de unde orice sens
are propriul
revers
întors -
Va veni visul
va veni într-uitatul
ce trup are
în mine
și
nu uită păcatul
pentru care
sînt mire
închipuită mireasă
ființă aleasă
iubindu-te
un alt înțeles
voi căuta
în sufletul
Ai nevoie
de-o anume lumină
pentru a deosebi
ascunderea de absență
de anume cuvinte
pentru teama
ce ascunde gîndul
ori calea
sau
în lumea asta
unde cuvintele
te fac să
Visînd
uneori s-a întîmplat
să re-simt
acel entuziasm
pentru care am iubit
mai mult iubirea
decît viața
entuziasm
petrecut dintr-odată
și de-odată
cu ceea ce este
propriu și
Iubind
singurătatea
nu se sfîrșește
re-naște egală iubirii
dacă iubirii
nu-i poți întoarce
ce ți-a dăruit
doar început
dacă lăuntric
acelui timp
(sau ne-timp)
nu se
Trăim
fără să știm
ce trăim
căutăm
fără să știm
ce căutăm
căutăm
privind în oglindă
defotmată oglindă
unde însuflețiri
și desuflețiri
se confundă
unde tu obsedat
tot mai
motto:
\"și omul abisul invers
al acelor orizonturi\"
Sorin Mărculescu
Uneori - parcă
eliberat de timp
liber de propriul trup
am senzația vă trăiesc
în clipa dinainte
unde
In-de-finită
pare amintirea
și acea stare
ce-o urmăm
urmîndu-ne
de fapt
nu-i urmăm
decît închipuirea
identică aproape
cu ceea ce căutăm
să cauți
fără teamă
de întîlnirea
cu tine
Sufletul
uneori presimte
unde cugetul inimii
se va (con)centra
atunci voi fi
și același/și altul
și identic/și diferit
în același timp
atunci
voi înțelege:
de ce moartea
(propria
Sînt
ceea ce sînt
sau sînt
numai ceea ce simt
aievea:
mai puțin în afară
mult mai mult
în lăuntru
unde luînd
orice altă formă
mă desfăt preschimbînd
timpul(încă ne-destins)
în
Îngerului
îi vom urma urma
abilitați de iubire
de acea iubire
ce nu se-mplinește
decît contemplată
din ea însăși
îi vom urma urma
chiar dacă vom trăi
ca și cum am re-trăi
aceeași
Uneori re-simt
acel entuziasm
pentru care am iubit
mai mult iubirea
decît viața
acel pre-sentiment
ce nu-l pot numi
decît de-numindu-l
mereu altfel
sau încercînd
să numesc
motto:
\"omul este visul unei umbre\"
(Pythica VIII vv.95-97 Pindar)
Odată născut
umbrele lucrurilor
nu m-au mai lăsat
să confund
ceeace sînt
cu ceea ce simt
iar acum
îmi spun:
Trăind - parcă
în contratimp
cu realitatea
te bucuri intens
de nimic
și înveți să mori
învățînd să trăiești
sau poate
astfel înveți
să-ți trăești viața
odată cu moartea
ca să nu
Sufletul
uneori presimte
ne-mplinirile gîndului
ce sînt tot atîtea nuntiri
pentru inima ta
încercată
de toate in-finirile
(pentru inima ta
ce-a stăvilit
frica de nicăieri
cu iubirea
de
Ai vrea
să re-trăiești
acea închipuire
și trăind-o
asemeni să te trăiască
și ea
alteori ai vrea
să re-trăiești acel vis
unde s-au întîlnit
umbra și oglindirea
celui ce-ai fi vrut
să
Uneori am senzația
că sînt efectul
unei stări
ce-și caută sensul
alteori
a unui gol
inconștient
de natura sa
și
amăgitoare va fi
re-cunoașterea
iar pragul lăuntric
mult mai
Ceva se întîmplă
între ființă
și ființările ei
\"ceva\"
asemeni unui gînd
negînd sufletul
ce nu-i mai este
lăuntric(lăuntru)
pe cît îi este el
de lăuntru(lăuntric)
suflet
care
Sufletul
uneori pare
concentric visului
pare
înnăscut visului
unde singurul trup
pe potrivă
este însuflețit
de alt vis
tot atît de viu
dar parcă
nu atît de liber
nu atît de
Cît timp
vei trăi ca și cum
ai re-trăi aceeași viață
gîndul
zadarnic va încerca
să reflecte
actul închipuitor
de ecouri
totuși
cînd vei vrea
să visezi - din nou
gîndul nu te va
