Irinel Georgescu
Verificat@irinel-georgescu
„To be or not to be, this is the question”
Pe textul:
„ilustrată de vindecare " de Ottilia Ardeleanu
Pe textul:
„ilustrată de vindecare " de Ottilia Ardeleanu
Deși am fost răcit, am avut și migrenă de Paști, SIV. Voiam mult să se întoarcă Rudy. Mi s-a îndeplinit un mare vis. Viață mai frumoasă cu Rudy. Îmi place cum mă gratulează la orice intervenție. Mă iubește mult, de când am apărut aici.
Pe textul:
„ilustrată de vindecare " de Ottilia Ardeleanu
Acest text este de a-te-li-er și de pus sigiliul papei peste el. Nu de recomandat.
Pe textul:
„ilustrată de vindecare " de Ottilia Ardeleanu
Cine a comentat atât de bine textul Ottiliei de la început, eu? Nicidecum. Ci domnul Octavian Iuliu, printr-un spirit de observație de invidiat, după cum am observat eu pe urmă.
Nu citiți toate comentariile, domnule Bogdan Geană. Știu că Ottilia s-a prefăcut că n-a văzut ce a comentat negativ vizavi de "ilustrată" Octavian Iuliu. Dar chiar și domnia voastră nu zăriți comentariul cu "zoaie"?
Pe textul:
„ilustrată de vindecare " de Ottilia Ardeleanu
"după nenorociri
îi spălăm picioarele și
am fi în stare să bem
toată această apă"
Măcar să fi folosit lacrimile Mariei Magdalena, untdelemnul și părul său lung!
Nu, ai folosit "apa" de curățare de la genunchi în jos a apostolilor (Iisus Hristos le-a spălat picioarele celor doisprezece sau deja unsprezece, dacă plecase Iuda Iscarioteanul).
În gândirea autoarei, chiar acest lucru îl facem ori am fi noi în stare să-l facem "după nenorociri", după ce am greșit amarnic.
Pe textul:
„ilustrată de vindecare " de Ottilia Ardeleanu
Pe textul:
„ilustrată de vindecare " de Ottilia Ardeleanu
Pe textul:
„ilustrată de vindecare " de Ottilia Ardeleanu
Sunt foarte mulțumit. Pot să scriu cronichete literare despre textele slabe de aici în voie.
Pe textul:
„ilustrată de vindecare " de Ottilia Ardeleanu
Pe textul:
„ilustrată de vindecare " de Ottilia Ardeleanu
Pe textul:
„ilustrată de vindecare " de Ottilia Ardeleanu
Am recurs la psihologie inversă mai sus, dar Ottilia, Tego, tot vă prefaceți că nu înțelegeți. Gata a ieșit peste noapte Asmodeus din mine și din domnul poet Octavian Iuliu, suntem salvați. Dar textul a rămas, cred, la fel, nemodificat niciun pic. El, colegul "posedat" a mărturisit că nu are pregătire teologică, OK. A făcut comentarii de milioane. Textul e de două ori greșit, prin articulațiile sau osatura sa sintactică (un anacolut de tot râsul!, mau rău decât la Farfuridi) și prin concepția strâmbată a românilor care dau vina pe majoritatea ortodoxă și greco-catolică (ce abia își terminau aseară Sfintele Sărbători) că ar merge treburile rău la noi din lipsa credinței noastre, a abdicării cotidiene continue. Și mai sunt și alte hibe mari în poemul așa-zis religios: tonul de superioritate etc.
Pe textul:
„ilustrată de vindecare " de Ottilia Ardeleanu
Pe textul:
„ilustrată de vindecare " de Ottilia Ardeleanu
Pe textul:
„ilustrată de vindecare " de Ottilia Ardeleanu
Pe textul:
„ilustrată de vindecare " de Ottilia Ardeleanu
De acord cu domnul Octavian Iuliu. Perfect a spus. Nu mai citesc și comentariile Ottiliei, dublate de Asmodeus pe internet, pentru că și mie îmi dublează comentariile. Octavian Iuliu are mare dreptate. Dumnezeu nu lucrează așa panoramic. Oamenii nu se vorbesc să-l irite, ci o fac individual. Nu se vorbește critic, de parcă ar apărea Calvin, Luther și alți falși profeți să mustre poporul, turma, să arate nelegiuirile, puterea credinței artistului putând să transceadă astfel de elucubrații de tip predică neoprotestantă. Intenția eului liric din poemul Ottiliei e bună, mai ales în prima jumătate, apoi ieremiada devine pesimism de neimaginat în ultima strofă prin îndemnul de-a bea zoaiele de la spălarea picioarelor apostolilor. Ce devoțiune abstractă ar fi și asta pentru cei din prezent?
Pe textul:
„ilustrată de vindecare " de Ottilia Ardeleanu
Pe textul:
„ilustrată de vindecare " de Ottilia Ardeleanu
Pe textul:
„Viață misterioasă" de Cristina-Monica Moldoveanu
Mie îmi surâde că-i preot de mir Irinel. Atunci nu-i "Sfinția-Sa", ci doar "cucernicul părinte".
Pe textul:
„Viață misterioasă" de Cristina-Monica Moldoveanu
Pe textul:
„da, iubito, vrei să știi dacă sufăr ?" de Leonard Ancuta
