Poezie
da, iubito, vrei să știi dacă sufăr ?
2 min lectură·
Mediu
da, sufăr, mi-am tăiat pula, mi-am smuls coaiele și
le-am înghițit dimineața, ca pe niște ouă normale.
m-am bronzat cu flacăra oxiacetilenică și am băut
sodă caustică și cînd am borît era o poză cu tine
cînd te futeai cu ăla. da, am suferit și orice muzică aș
fi ascultat era ca bormașina vecinului. da, am suferit
și am murit de mai multe ori pe secundă, dar am supraviețuit.
da, iubito, sufăr, dar nu sufăr după tine. sufăr după mine.
după cît am lăsat eu în tine, că nu mai sunt decît o unghie
din mine, că din mine au mai rămas numai cîteva oase
cîteva litere care nu mai pot forma cuvîntul.
sufăr, iubito, dar nu după tine, după viața mea fără tine,
sufăr. că viața mea fără tine e ca o moarte fără înmormîntare.
sunt ca un spînzurat care flutură în copac dar nu înflorește.
sufăr și nu mă doare, pentru că sufăr după mine, că nu mai
sunt. adică sunt ca o fotografie de pe cruce, doar că nu e nimeni
în ea. sufăr ca o discotecă fără muzică, fără dansatori, cu multă
băutură pe care n-o bea nimeni, ca o comoară pe care n-o caută nimeni.
sufăr, iubito, dacă te întrebi. dacă poate te întrebi, dar sufăr lucid
ca un spion care își sparge dintele.
041.449
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Leonard Ancuta
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 219
- Citire
- 2 min
- Versuri
- 20
- Actualizat
Cum sa citezi
Leonard Ancuta. “da, iubito, vrei să știi dacă sufăr ?.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/leonard-ancuta/poezie/14169712/da-iubito-vrei-sa-stii-daca-sufarComentarii (4)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
E un text din reala suferinta, si daca stii sa pui in cuvinte nu are cum sa nu iasa, chiar daca folosesc expresii tari. Mulțumesc pentru citire si apreciere!
0
Distincție acordată
A nu crede primele două versuri. Din revoltă sunt izvorâte. "Ca pe niște ouă normale", deja în pur fantastic, ca pe apă cu sare, gargară. Abia de la poză, cine rezistă va citi. Cine nu... se întreabă ca folclorista Elize Stan, ca licantropul: "chiar a făcut-o? Nu, minte?". Așa e bine să fie pusă la filtru prostia unora dintre cititorii neavizați, ca să se oprească din start, că pun botul oricum și discută cu răutate, chiar dacă primesc lămuriri. "Nu sufăr după tine, sufăr după mine" sunt cuvintele-cheie ale poemului. Suferința vine apoi ca aluviune. "Sufăr lucid", fain și finalul cu spionul ce-și crapă dintele, îl smulge, îl înlătură. Poza, litera, unghia, oasele, cuvântul, copacul neînflirit, sinuciderea etc. dor și ele, sunt presupuse ca exagerări, simple motive - tropi artistici.
0
Multumrsc frumos pentru prezenta ta su acest text, mai ales ca eu tin mult la el, inseamna niste ani din viata mea care s au dus ca un fum. Nu vin vu detalii, nu spun din casa, dar e de parca as fi murit. Cine stie cunoaște .
0

Numai bine!
Octavian