Poezie
reîndrăgostit tot plebeu
1 min lectură·
Mediu
reîndrăgostit
tot plebeu
de mult stau
în altă jumătate
de mult m-am oprit
să mă înalț
de mult îmi zidesc
viața ca un sculptor
ori ca rândunica
într-un colț uitat uman
așa de nebună
după rânduiala sa
de mult tot strig
cu lăstunii
prigoriile
porumbeii
tot dansez în zbor
citesc câte un mers
tot văd filmul
istoriei distrugerii
tot urc spre nori
tot cobor și nu mai am
prea multe
de contemplat
de mult creez la locul meu
unde sunt mă țin
nu plec din spațiul drag
de mult mă supăr eu
de mult îi enervez pe mulți
cu scrisul pe jos
găinaț
de mult mărturisesc
n-am mai savurat
dulceața fructelor
numite coacăze proaspete
uite câteva
pe grisul cu lapte
dintr-un castronel
parcă-ar fi-ntr-un ciorchine
roșu și negru
parcă-i aura mea și-a iubitei
mele rândunici
într-o inimă
unită pentru totdeauna
021043
0
Mi-au plăcut pelerinajele iubirilor tale, între zbor și cădere! Și da, cred că nu mai ai multe de contemplat, când devii însăși contemplarea!