Întâlnire sub omăt

cred că acest text mergea scris ca proză scurtă.

Ela, eu sunt convinsă că Întîlnire sub omăt e curată poezie.

Nu am spus în sens peiorativ, ci, dimpotrivă, am apreciat discursul, epicul și mai ales \"povestașul\". Vedeam această poveste desfășurându-se, completându-se, luând forma unei proze aproape autobiografice, fiindcă mi-a plăcut vocea din spatele textului și m-am gândit ce faină ar fi ca proză. Nu am \"descalificat\" valoarea literară, dimpotrivă. Te \"impulsioam\" (pe fugă, atât timp am avut când am scris primul comm) să te dedici și prozei. Acum sper să fie bine receptat mesajul meu, mai sus foarte lacunar.

Ela

mie imi place varianta asta sub forma de poezie. e condensata, transmite emotii, in plus aduce cu sine un adevar cat se poate de etern, apartinand indubitabil femeii care la un moment dat stie ca isi doreste sa fie nascatoare de viata. comparatia cu placinta si forma latineasca este foarte potrivita. finalul cu firele de marar iar este bun. tema e asa de generoasa, incat cred ca si ela are dreptate, ar merita, macar ca exercitiu si o varianta sub forma de schita sau povestire.

Ambii aveți dreptate. Ar fi un subiect pentru o lucrare mai amplă. Ninsoarea m-a inspirat brusc, așa că la început am făcut poemul, apoi mai văd.
Mulțumesc frumos pentru ecouri și pentru sugestii concrete.

Interesantă pagină de jurnal și de biografie. Ambiguitatea destul de grosolană a primelor două versui fac startul nereușit. Eu le-aș elimina. Mai departe totul e tras ca prin inel. Dureros text!

Nicolae, nu e o pagină de jurnal, ci o improvizație în stil jurnal, ceva care să te țină suspendat în ninsoare, între poezie și cantină. Textul e post-durere, fantezii luminoase.
O să încerc să pun primele două versuri la urmă, să văd ce iese. Mulțumeasc pentru comnentariu.

Foarte bucuroasă de acest semn în formă de steluță! Copilărire și aprofundare a textelor, asta îmi propun.
Mulțumesc frumos și un an cât mai bogat în poezie!
Cu emoție, tama