Poezie
continuum
1 min lectură·
Mediu
Într-o după amiază, când toți erau la serviciu
eu și cu tine priveam câmpurile verzi nu mi-am luat adio
niciodată de la acel moment
noi doi și marea sau câmpurile verzi
în timp ce alții nu se mai regăseau în niciun fel de pixeli
jocul ne lăsăse acolo singuri, doar atunci am înțeles că spun
stop unei secunde,
pot face asta
iar timpul în valuri
ne mângâia picioarele.
033.315
0

"nu mi-am luat adio
niciodată de la acel moment."
"moment egal siesi": voi doi = marea sau campurile verzi.
mai departe textul este interesant, dar si neexplicit. te-ai despartit de el? nu inteleg din text.
a! nu te-ai despartit pe bune.
in poezie ea se oglindeste in el, ei in natura. este o oglindire continua.
timpul in valuri este cumva amintirea?