Răspuns târziu

Iată-mă, lipită de farmacia de lângă șosea Iluzia brahmanică, visul apocaliptic, Cu câteva cuvinte amețite, rachiul toamna Adunătura plăcută și colorată a acelor zile Răsună albastru și acum. Și, totuși, pe undeva nu se mai aude timpul Poate înăbușit Muzica divină se pare că a fiert o dată cu vinul Ceva s-a pierdut printre perdele și panglici înnodate bizar Poate prins la ciorapii cu portjartier o să găsesc măcar un bilet de adio Pantofii uzi mi s-au lipit de inimă și deja simt Că n-ai să mai vii niciodată pe aici.