Luna neagră

Mă îmbolnăvisem grav Arătam exact ca Luna, Palidă, rotundă, uneori zbârcită Alteori ironică, făcând cu ochiul cerului ca o vrăjitoare ambiguă Uneori Lună neagră, dar asta nu recunosc decât în vis Când alerg repede la doctor să mă vindece de această stranie stare Nimeresc medicul copilului Care scrie și șterge și iar scrie și îngroșează literele, unele par chiar foarte negre și foarte mari Și treptat acoperă toată hârtia Și tot scrie și șterge și-mi întinde rețeta Un antibiotic de ultimă generație Pe care să îl iau pe sărite Și sigur mă voi vindeca Și sigur va fi bine de acum înainte.