dimineața de octombrie

în care cerul e atât de clar, atât de transparent încât frunzele se sparg în mii de bucăți până cad pe pământ în care bucuria îți răsare din adânc și îți vindecă toate bolile rănile, durerile, șuvoiul lor se duce departe spălată de dimineața care întrerupe voios cercul te dai în scrânciobul celui înalt, te duci departe în dansul ei luminos, străbați până la capăt toate lucrurile neștiute.