Cititorul de vise vechi

Locuia în orașul secret de la capătul lumii Construit în sinele nocturn Cu pereții de oase, cu ferestre de cranii Cititorul de vise vechi Și de vieți amărui Bându-și ceaiul de după-amiezi ploioase Oameni cu sufletul incert, fragmente stranii de amintiri Biblioteca prăfuită a miezului de noapte La un moment dat avea mâinile albastre Așa cum nucile verzi îți colorează pielea toamna cu miros de iod și paftale aurii.