Banalitate

Chiar acum mănânc niște biscuiți plini de praf. Fac asta cu sadism, scrâșnind din dinți. Biscuiții au stat lâng geam câteva zile și probabil ar fi fost mai potriviți pentru vrăbii. Dar cine sunt eu ??? Mănânc hrana păsărilor. În curând voi trece la farfuria pisicii. Poate e și asta un gen de perversitate. Poate e și asta o fugă de banal. Și, în fond, tot ce iese din tiparele obișnuitului tinde să devină suspect în ochii celorlați. Vreau să-mi demonstrez mie însămi că sunt în stare de extravaganțe. Sunt îngrozitor de dezamăgită de mine și atunci plâng sau fug. Sau experimentez.