Irina Iacovescu

Sa discutam despre banalitate:). Iti fac o marturisire: unii simt nevoia sa se explice pana dincolo de raison, intelegi? A tinde spre un text simplu, curat, care doar sa schiteze o idee, cititorului revenindu-i sarcina sa continue calatoria, e o idee buna. Incerc de o vreme sa ajung la astfel de texte \"minimaliste\" :)
Multumesc, Andu!
Cu prietenie,

Dana, zgomotul nu este banal, dimpotriva. Asa cum asculti uneori linistea, mirandu-te de cate iti poate comunica, e bine sa asculti si zgomotul. Eu una l-am ascultat suficient de mult, ca sa-mi doresc sa ma intalnesc mai rar cu linistea :). Multumesc de trecere si te mai astept!

Am inteles punctul tau de vedere si apreciez faptul ca ai poposit sa-mi explici in detaliu parerea ta. Mai mult, sunt de acord cu tine, insa numai intr-o anumita masura. Nu stiu daca asta este un defect sau nu, dar cand ma hotarasc asupra unei variante pentru un text, o postez si apoi o mai lucrez, daca o mai lucrez, ulterior, pe hartie. Altii fac exact invers. Depinde de om. Cat despre continutul textului, repet: am scris banal despre banalitate, asteptand altceva. Multumesc de trecere!

Multumesc pentru trecere, Dana, ma bucur ca ti-a placut textul meu. Vremea poate fi atat de inselatoare, uneori...
Te mai astept!

Dragă Silvia, mulțumesc pentru vizită. Dacă ți-aș spune că în banalul pe care l-ai simțit atotprezent stă chiar esența poemului, ce-ai spune?! De unde și titlul :). Voi lua însă în seamă sfatul tău, e binevenit. Te mai aștept!

Dominique,
Când ni se face dor, scriem. Din ce în ce mai mult :). Dar despre asta vom vorbi cu altă ocazie. Îți mulțumesc și te mai aștept.

Adrian, mulțumesc pentru trecere și pentru comentariul tău, a fost foarte binevenit. Te mai aștept în pagina mea.

Ioana,
Am ajuns la poemul tău la puțină vreme după ce am citit reacția avută de Mae pe ultimul meu text. Poate fi o coincidență la mijloc, dar văd poemul tău ca fiind răspunsul „în oglindă” la textul acesta . Pe undeva, simt că ele comunică. M-a surprins duritatea poemului tău, imaginile care încântă ochiul dar îl și forțează (vezi rima de pe final, care mi-a sunat un pic artificial; văd în ea o concesie pentru ca ultimul vers să atingă „tonalitatea” pe care ai dorit-o tu). Forța textului este dată, după părerea mea, de versurile 5 și 6, miezul unui poem „solar” de care chiar îmi era dor. Recitesc și aleg, drept concluzie-rezumat, ca de atâtea ori, tăcerea.
Mulțumesc.

Lupișor,
De mult nu ne-am mai citit/auzit, mă bucur să te regăsesc cu un comentariu în pagina mea. Ai surprins „legături” în interiorul textului de care nu am fost conștientă la prima (re)lectură. Ai aruncat astfel o cu totul altă lumină asupra lui. Și deloc neîntemeiat. La recitire!

Alexandra,
Mai întâi, bine te-am găsit. Din comentariul tău am dedus că ești cititoare de poezie „actuală” și nu prea „rezonezi” cu maniera „romanțioasă” de a scrie poezie. Dată fiind sinceritatea lui, comentariul tău m-a suprins plăcut.
În al doilea rând, „toate-s vechi și nouă toate”, în poezie cred că nu se mai poate scrie un text 100% original, așa că... să fim și romantici, din când în când! :). Te mai aștept!

Alina,
Comentariul e foarte elaborat, apreciez mult gestul tău. Într-adevăr, este vorba despre eboșa unui sentiment, cum îmi place mie să spun, împrumutând un termen din pictură. Ca atare, nu am simțit nevoia să dezvolt, ci am \"prins\" din fugă senzația, pe care am transcris-o așa cum s-a văzut. Este un poem deosebit numai în măsura în care își atinge scopul, adică îl determină pe cititor să resimtă trecerea timpului în propriile renunțări. Cât despre ceasuri, mie îmi place să le păstrez conturul neprecizat :). Eu îți mulțumesc și te mai aștept.

Draga Mae, multumesc pentru trecere si comentariu. Chiar
m-a surprins cat de acut ai simtit poemul acesta, aproape telepatic. Voi tine cont de sugestia ta. Te mai astept!

Vasile, mă bucur că ți-a plăcut poemul, mulțumesc pentru vizită și pentru comentariu. Te mai aștept în pagina mea.

Nichita, ce surpriză! Dacă nu mă înșel, este primul tău comentariu la un text de-al meu. Îmi pare bine să te întâlnesc aici și acum, sub textul acesta. Orice început este (și) un sfârșit:). La recitire!

Mădălina, m-am bucurat să te găsesc aici cu un comentariu, îți mulțumesc pentru trecere. Se pare că toamna miroase totuși a despărțire :). Sau poate nu?! Te mai aștept!
Adrian, orice text este perfectibil, desigur. Din păcate, oglinda s-a spart. Îți mulțumesc pentru „toamna unică”, ai avut mare dreptate. Comentariul m-a înseninat. La recitire!

Ioana, am citit poemul tău și m-am simțit ca și cum ar fi venit dintr-o dată iarna, mi s-a făcut brusc frig. \"Azi\", cu glacialitatea lui, s-a suprapus peste un \"ieri\" tot mai îndepărtat. Îmi place cum scrii și revin adesea în pagina ta. Iată de ce îmi permit să-ți las aici și un semn:)
cu prietenie,

Abia acum ti-am citit comentariul. Ma bucur ca ti-a placut poemul acesta. Am recitit textul cu atentie cu ocazia asta. Mai trebuie lucrat un pic. Apropo de \"in\" capcana: acolo eravorba de o capcana de care trebuie sa te feresti, de nevoia de a te marturisi etc. Iti multumesc de trecere si te mai astept,
irina

Si eu iti multumesc pentru comentariu, Monica. Ma bucur sa te gasesc in pagina mea.

Sunt pentru! Da, intr-adevar, textul nu e lucrat aproape deloc. Apreciez atentia cu care l-ai citit si faptul ca ai
lasat un comentariu in subsolul lui. Stii, daca m-as apuca sa il prelucrez, cred ca ar ramane, din tot dezechilibrul asta, numai versul indicat de tine. Si, drept sa-ti spun,
la recitire, e singurul care \"rezista\". Multumesc, Virgil!

Bine te-am gasit in pagina mea. Placut, zici? Nu atat de placut pe cat mi-a fost mie sa-l scriu, te asigur!:).
La recitire!

Bine te-am gasit pe pagina mea, multumesc pentru trecere!
S-ar putea sa ai dreptate, poti descrie si in maniera asta imposibilul. Dar atunci nu ar mai fi fost nici o poezie:). La recitire!

Despre forma versurilor: am incercat sa citesc cu voce tare tot textul si nu am fost incantata de rezultat, ca intreg. Dar \"doua\" acela are un rost acolo unde este, asa ca... ramane. Multumesc pentru comentariu si te mai astept.

Andreea
Nu am luat remarca ta apropo de Mat ca pe un repros, fii linistita. Stiu ca textele sufera de acest \"sindrom\" :). Incerc sa ma eliberez de sub \"tutela\" asta si sper sa si reusesc. O pauza de la scris s-ar putea sa fie binevenita acum. La recitire!
Catalin, ma bucur ca ti-a placut poemul.
Anca
Nu am inteles prea bine ce-ai vrut sa spui apropo de pasii aceia :). Intentia mea nu e, daca la asta te gandeai, sa initiez un dialog poetic cu Mat. Apreciez suprarealismul poemelor lui, e mai accesibil decat cel al lui Gelu Naum, dar de aici si pana la \"dialog\" e cale lunga...
Mae
Ce surpriza sa te citesc intr-un comentariu! Bine te-am gasit! Ma bucur si ma intristez, in acelasi timp, pentru ca poemele mele recente sunt atat de \"transparente\" (ma refer la stil). Dar iata ca asta te-a facut sa-mi lasi un semn, asa ca zambesc si iti spun: si eu te citesc!
Daniel
Comentariul tau a fost binevenit, in ciuda ironiei :).
Miha
Ai surprins ideea :).

Va multumesc tuturor pentru trecere si comentarii!