Poezie
alb din alb
jurnal cu tine, o lighioana si restul lumii
2 min lectură·
Mediu
Undeva malurile măcinau marea înghesuiau între țărmuri nemărginiri închipuite
forțele eoliene nestăvilite ale visului de pescar
învăluiau tandru ca un năvod de catifea
liniștea vuietul liniștea
în nord femeia dintre ghețuri dormea
avea ochii mai albaștri mai verzi mai căprui și mai negri
prin ea treceau popoarele cu legende cu tot
visul ei devenea urletul lupului alb adăpostit între cărnurile tari ale ceții
pe atunci Noi încă eram copiii trandafirii ai mării
algele tresăreau sub tălpile roz călcâiele zdrobeau scoicile goale
trupurile noastre perfecte străluceau în ochii femeii din nord cea oarbă cea fără destin
cea care ne închidea visându-ne în transparențe cristaline
aveam să o trezim prea curând să o strigăm să pescuim și să despicăm burțile argintii
eviscerând luna cu genele noastre lungi și tăioase
acum nimic nu mai are înțelesul primordial
pescarii au uitat și s-au întors mai triști pe la casele lor
undeva malurile au măcinat marea; mâine o zi va începe cu alb din alb
somnul femeii din nord se va muta în tine în mine eliberându-ne în semn de pace
în semn de liniște
cu un fâlfâit metalic vânător și vânat vom deveni iarăși singuri
eu în pielea solzoasă a nopții
tu în trupul tău străin de bărbat
045.546
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- ioana negoescu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 204
- Citire
- 2 min
- Versuri
- 22
- Actualizat
Cum sa citezi
ioana negoescu. “alb din alb.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/ioana-negoescu/poezie/91696/alb-din-albComentarii (4)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
Calda, linistita si frumoasa poezia ta.Ca un val de mare toamna.Am citit-o si m-a infiorat.
0
da, m-a impresionat si pe mine
fara sa zic prea multe plec capul si-ti
declar admiratia mea in deoasebi fata
de versurile:
\"...cu un fâlfâit metalic vânător și vânat vom deveni iarăși singuri
eu în pielea solzoasă a nopții
tu în trupul tău străin de bărbat...\"
fara sa zic prea multe plec capul si-ti
declar admiratia mea in deoasebi fata
de versurile:
\"...cu un fâlfâit metalic vânător și vânat vom deveni iarăși singuri
eu în pielea solzoasă a nopții
tu în trupul tău străin de bărbat...\"
0
E foarte interesant să constat că același text declanșează stări atît de diferite; o fi o iarnă, o toamnă, un trecut, un prezent, o fi o viață sau o moarte, o fi pe viață și pe moarte...cine să ne poată spune cum e cu adevărat? poate e doar un fâlfâit scurt și metalic într-o imaculată singurătate.poate...
Irina, Simona, Neaga Oleg, vă mulțumesc pentru că ați trecut pe la mine; vă mai aștept cu drag.
Irina, Simona, Neaga Oleg, vă mulțumesc pentru că ați trecut pe la mine; vă mai aștept cu drag.
0

cu prietenie,