lipsa

ionut, e ideea unui fel de inconjurare reciproca in primele sase versuri?
\'lipseste-ma\' imi aminteste de al meu \'ramane-ma\'...nu stiu de ce azi am avut nevoie sa scriu lung, si-mi face bine aceasta poezie condensata.

ai avut dreptate in privinta lui lipseste-ma....aveam o amara idee de a ma rupe pana si de site-ul asta....asa ca am pus intai \"nebunie simpla\"....care a fost luata in serios...

poezie simpla, parca trantita la o curba anume a durerii;

daca cineva e muncitor de meserie pentru el a avea o salopeta devine ceva necesar, ceva dorit, ceva ce va pretui si va avea grija sa dureze peste termenul de garantie.
astfel incat a purta sufletul cuiva ca pe o salopeta inseamna a te imbraca cu el, a face din el un scut impotriva rautatilor lumii intr-un cuvant a iubi acel acel suflet pentru tot ce iti ofera: pace.

uneori vrei sa vezi gustand cand e vorba sa verifici calitatea, sa fii sigur ca ochii nu te inseala astfel ca a lasa sa-ti fie gandul inghitit, mestecat de cineva inseamna dorinta acelei persoane de a te patrunde caci de scuipat inapoi nu o face, in plus este o verificare a convingerii tale ca esti dorit.

intelegand astfel poezia ultimul verb ar fi mai potrivit sa fie :cheama-ma.
este vorba in cele din urma despre puterea de a crede in celalalt.

____
multumesc

Imi inchipui sufletul imbracat ca o salopeta, de zi, de munca, de ski, si, de ce nu, o salopeta sub care se poarta un copil. Sau gandul, intre papilele gustative, resimtit amar, dulce. Cred ca ai dreptate. Gandul nu poate fi decat gand, sufletul suflet.
Altfel, ne-ar lipsi.
Sau cum ai spus tu, frumos: \'lipseste-ma\'.

Uite, sincer... versurile acestea se termină prea brusc, nu spun suficient despre o stare, nu se încheagă o idee clară, n-au profunzime.