Poezie
Femeia faire tapisserie sau curva căreia i-am furat poemele?
despre stringuri și alte întrebări
1 min lectură·
Mediu
mă doare capul și mă supără ochii
spune Joyce
mă omoară cu zile stomacul
continuă Proust
cam așa a fost toată discuția de la întâlnirea senzațională a celor doi
nimic despre șuvițele care pictează vântul
banalitățile din monologul lui Hamlet
sau cât de inutilă e viața când o plimbi de mână
ca pe un copil autist
prin toate măruntaiele tale
așa mi-am dat seama că nu va răspunde nimeni
la întrebările pe care le duc cu mine din adolescență
de ce a căzut marele imperiu mongol
și de ce tristețea are o gravitație atât de mare încât nu trece de etajul patru
făcând fisuri în tavan
ca o gramatică impusă pentru ceea ce vei scrie cândva
viața trăită postum mi-arată că nimeni nu merită nici-o poveste
dincolo
doar ea încercând să-și îndese poemele în sarafanul de călugăriță
și principiul al doilea al termodinamicii
un banal "n-a fost să fie"
061.472
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Ionuț Georgescu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 149
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 21
- Actualizat
Cum sa citezi
Ionuț Georgescu. “Femeia faire tapisserie sau curva căreia i-am furat poemele?.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/ionut-georgescu/poezie/14191708/femeia-faire-tapisserie-sau-curva-careia-i-am-furat-poemeleComentarii (6)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
LALALeonard Ancuta✓Désenchantée. de la titlu pana la concluzia finala.
0
IG
în 13 cuvinte, m-ai făcut să revăd videoclipul din 2015 și să reascult atent versurile cântecului. Cred că sunt câțiva ani de când nu l-am mai ascultat. Ai înțeles corect mesajul, îmi pare rău că nu l-am încifrat mai mult. Glumesc.
0
EKImi place. Poemul surprinde prin contrastul dintre banalitatea durerilor fizice și profunzimea întrebărilor existențiale, oferind o reflecție amar-ironică asupra condiției umane. Întâlnirea dintre Joyce și Proust devine o metaforă a epuizării sensului în fața realității cotidiene. Stilul dv. fragmentar și colocvial ascunde o poezie cu o tonalitate gravă, care explorează fragilitatea, absurdul și inutilitatea căutării unui răspuns absolut. Consider că valoarea poemului dv stă în autenticitatea discursului și în metaforele neașteptate, care exprimă, într-un registru original, alienarea și criza sensului.
0
IG
ai intuit corect dimensiunile în care scriu, foarte profesionist discursul critic, departe de lălăielile din comentariile făcute din obligație sau cu interes. Succes, te citesc atent, folosești în poemele tale și instrumentele critice de aceea obții o respirație pe două guri
0
SVsau a fost frumos, cât a fost...
ne-om mai vedea... cine știe când, poate după ce vom însuși gramatica impusă, noi ăștia, mici poeți privind printre uluci
spor!
ne-om mai vedea... cine știe când, poate după ce vom însuși gramatica impusă, noi ăștia, mici poeți privind printre uluci
spor!
0
IG
"Dar, lasă, mai lasă!
Într-o zi vom avea și noi sărbatoare
Vom avea pâine, pâine,
Și un kilogram de izmă pe masă."
Corect, poveste scurtă, dar frumoasă.
Într-o zi vom avea și noi sărbatoare
Vom avea pâine, pâine,
Și un kilogram de izmă pe masă."
Corect, poveste scurtă, dar frumoasă.
0