Ionut Acrudoae

...Buzele ei erau dulci, mireasma unei dimineți de primăvară cu vișini înfloriți și aromă de cafea. Căldura corpului încă viu îl îmbăta, transferându-i conștiința în alte vremuri, într-o clipă

Cocoșul tremură în apusul flasc al triburilor activate. Conturul nopții vernaculare creează abstinența nemuririi, prin apreciere, mângâieri, șoapte stupide și cai sălbatici. Recviem-ul ascendent

Repetabilitatea duce la stagnare, stagnarea impune prezența morții, moartea trimite către un început lipsit de repetabil... Pentru ca apoi totul să fie reluat în procese mici, constante, repetabile.

Presa reia nectarul matinal, îl preface în alcooluri rafinate și-l trimite spre masele inerte. Prezentul coboară ca un vis urât spre plaja însângerată, atingând cu degete tremurătoare cadavrele

XVIII Firele rebele de păr își luau zborul, căutând libertatea dincolo de zări. Firele rebele se mulau pe traiectoria vântului, devenind vântul. Marginea falezei era străjuită de arbuști micuți,

Bărbatul își smulse ultima unghie din mâna dreaptă, apoi urmări umbrele tăcerii care se pregăteau să-l asuprească. Cu un șuierat adormit, scuipă flegma însângerată și sărută noroiul din preajma

I Rafael tresări prin somn, surâse apoi se întoarse spre peretele cenușiu. Răsufla din greu, ca un urs supărat că nu găsise tufișul de zmeură dorit noaptea anterioară.

...Picătura de sânge încremenise într-o clipă ireală, un strop imbatabil printre alte picături de rouă umană, acum însângerate de gloanțe, strigăte disperate și moarte. Deși era o rană superficială,

XXIV Sebastian se năpusti spre trecut, negând viitorul. Sebastian surprinse tăcerea în vidul neutru, zâmbi și porni în expediția care-i putea oferi răspunsuri detaliate... Surprins, Sebastian

Sunt o margine rebelă cutremurătoare sunt o pată respingătoare din jungla ezitărilor vetuste. Foamea întinde ghearele peste infinitul notoriu setea ridică valuri de nedumerire asupra orașului

Fluxul discontinuu al primului pas spre revoluție îi cutremura centrul ființei fragile, frustrate. Memoria unui punct la care nu se mai putea raporta îi îngheța venele, îi bloca circulația sângelui

V-tash. Numele planetei distrugerii. S-tash. Numele distrugătorului celei de-a patra planete a sistemului An Pentha. Ecranul vag pâlpâitor îi oferea priveliștea bulgărelui fumegând. Amintirile

Îl vezi, tresărind schizofrenic printre produse, șoptindu-și anemic printre rafturi, în umbra cutiilor cu diverse. Te ferești de el, de vorbele lui străine, deplasate, îl ocolești când îl

Sunt un creion buimac într-o carte de colorat dintr-o pașnică reverie asezonată cu dorințe și sărutări ascunse într-o derivă cromată cu linii și umbre sunt o cariocă desprinsă dintr-un film

Reflecțiile luminoase ale licuriciului ascuns îmbrățișau voluptatea, iar ultimele raze efervescente ale celor doi sori protejau valea de bezna veșniciei. Nașterea era un fenomen ireal, încă o minune

Sunt norul bolnav recitând bacanale în coaja de nucă rememorând cantoane prin iarba de Berna căutând prințipuri în cerul din glastră. Sunt roua dimineții revăd doar culoarea scuipând invective

Îmbrățișez apusul nu pentru că există dincolo, ci din cauza privirii ei inocente, noaptea gândurilor mele, dimineața Suavă a dorințelor nocturne și amiaza mângâierilor matinale. Alung