Bătrân, pe banca Agoniei...

Din poetice-aventuri,
Scrise azi pe agonie,
Lectorul de poezie
Se allege cu… peri-suri.

alege

Și eu mă simt un autor tomnatic
Dar nu sunt singurul, suntem mai mulți;
Mesajul nostru este cam lunatic
Dar ești nebun tu! Cel care-l asculți!

Din poetice-aventuri,
Scrise azi pe agonie,
Lectorul de poezie
Se alege cu… peri-suri.
(Mihai Cucereavii)

Un vers citind, de bună seamă,
El se alege cu peri suri,
Iar când citește-o epigramă
Se poate-alege cu arsuri.

Și eu mă simt un autor tomnatic
Dar nu sunt singurul, suntem mai mulți;
Mesajul nostru este cam lunatic
Dar ești nebun tu! Cel care-l asculți!
(Luchi Tenenhaus)

Poet tomnatic nu înseamnă
Că ești ca o târzie toamnă,
Ci că, ți-o spun eu într-o doară,
Ești mai nebun cu-o primăvară.

Și eu mă număr printre nostalgicii care se lamentează cu:unde sînt zăpezile de altădată, unde sînt autorii de la grupa mare?
Dar mă liniștesc văzînd ofensiva lupilor tineri, nerăbdători să urce în topuri...
Spasiba, moi drug!

Toată viața, om cu minte,
A trudit printre cuvinte
Și acum, în agonie
Vrea să prindă o...mări(R)e

După un mare epigramsit- adaptată la situația de față

Corectez/completez: Spasiba, moi IUNÎI drug! :)

Toată viața, om cu minte,
A trudit printre cuvinte
Și acum, în agonie
Vrea să prindă o...mări(R)e

(Maria Prochipiuc)

Arunc și eu o vorbuliță
Sperând că nu e în zadar:
Dacă e Lory pescăriță,
De ce n-aș fi și eu pescar?

Mulțumesc, dom profesor! Te recompensez cu o epigramă, dar fără legătură cu site-ul nostru:

Unei pescuitoare în ape tulburi

Alunecoasă și nurlie,
Dar tare iute la mînie.
Ca să își atingă scopul,
Îți dă și-n cap cu tîrnăcopul!

încornorat de soarta agoniei
acel moșneag cu iz de veteran
s-a plictisit de taina meseriei
și-și face show-ul an de an

Alunecoasă și nurlie,
Dar tare iute la mînie.
Ca să își atingă scopul,
Îți dă și-n cap cu tîrnăcopul!
(Tudor Negoescu)

Alunecoasă și nurlie,
Chiar dacă nu-i de pe-Agonie,
Când vrea să lupte cu poetul
Să-i dea în cap cu epitetul!

Alunecoasă și nurlie,
Chiar dacă nu-i de pe-Agonie,
Când vrea să lupte cu poetul
Să-i dea în cap cu epitetul!
(Ion Diviza)

E clar că-i place epitetul
Și-ar vrea să \"scarmene\" poetul.
Dar pîn-o să-și găsească nașul,
Îi sparge capul cu lămpașul.

încornorat de soarta agoniei
acel moșneag cu iz de veteran
s-a plictisit de taina meseriei
și-și face show-ul an de an
(Costin Tănăsescu)

Eu n-am să-l apăr pe moșneag,
Chiar dacă uneori mi-e drag,
Dar câți mai sunt pe-aici frustrați
Că nu-s citiți și nici citați.

,,E clar că-i place epitetul
Și-ar vrea să \"scarmene\" poetul.
Dar pîn-o să-și găsească nașul,
Îi sparge capul cu lămpașul.``

Tudor al nostru din panduri
Viseaza noaptea doar conduri
De cand l-a sugurmat necazu`
Are probleme si cu prazu`.

vă spun că eu, de mâine,
mâna pe taste nu mai pun.
\'mi-ajunge-atât cât \'s eu de sur,
oi vrea ... să mai mănânc, o pâine

La piața de legume, din marginea imașului

O junincă senzuală
Cată praz să bage-n oală,
Însă n-ar avea ce pierde
Să-ncerce de-i prazul verde...

Neconsolat, cu nostalgie
Se căina un veteran:
Doamne, cum scriem azi în van!
Ce autori, ce poezie -
Cândva, demult, pe Agonie

...Acum o jumăta\' de an!
(Ion Diviza)

Ca Einstein printre teoreme
S-ar vrea al nostru poezist,
De-aceea cauta-n poeme
Un timp pierdut...relativist.

,,O junincă senzuală
Cată praz să bage-n oală,
Însă n-ar avea ce pierde
Să-ncerce de-i prazul verde...``

nu te-arunca în supoziții
fără susținere reală
că juninca senzuală
are capacul pus la oală
de răspuns are muniții
în caz că vreun bou se-avântă
îl pune la loc de-l zvântă

E clar că-i place epitetul
Și-ar vrea să \"scarmene\" poetul.
Dar pîn-o să-și găsească nașul,
Îi sparge capul cu lămpașul.
(Tudor Negoescu)

Sunt critici răi pe-aici,la sigur,
De ăștea eu mă apăr singur...
Păzește-mă de maniacul
Ce te lovește ca ortacul.

vă spun că eu, de mâine,
mâna pe taste nu mai pun.
\'mi-ajunge-atât cât \'s eu de sur,
oi vrea ... să mai mănânc, o pâine
(Adrian Firica)

Mă mir de voi,poeți tomnatici,
Cu toții v-ați simțit vizați,
Ci eu, când vă vedeam apatici,
Am vrut să fiți mai DIVIZAȚI.

ori, Lory dragă, tacul
nu e făcut ca să te doară capul,
ci numai, chiar așa, ca dracul!
să te îndemne să-l compari cu acu\'l!

cand erai si tu un june
au fost si zile mai bune
dar Diviza cand citesti,
glumele-s... tot tineresti

Ca Einstein printre teoreme
S-ar vrea al nostru poezist,
De-aceea cauta-n poeme
Un timp pierdut...relativist.
(Daniela Bordeianu)


Einsteinii nu au nici o vină
Când intră-aici, pe Agonie,
Căci ei, la câțiva ani-lumină,
Găsesc și câte-o poezie.

cand erai si tu un june
au fost si zile mai bune
dar Diviza cand citesti,
glumele-s... tot tineresti
(Andrei Neagu)


Ce a fost o să mai fie:
Fac în ciudă la dușmani
Și-mi aduc o clonă (vie!)
De vreo optsprezece ani.

Pe agonie am aflat
Ca iarba verde s-a uscat
(Si cei batrani n-au rezistat)
Bociti-i azi pe disparuti
Si salutati-i pe recruti.

\"Neconsolat, cu nostalgie
Se căina un veteran:
Doamne, cum scriem azi în van!
Ce autori, ce poezie -
Cândva, demult, pe Agonie

...Acum o jumăta\' de an!\"
(Ion Diviza)


În fine,-o vorbă \"calculată\",
Care te-ndeamnă să regreți:
Ce bine se scria odată...
Când nu erau atâți poeți!

ce gandeste vechea aristrocatie Agonica...

cei mai vechi, pe-aici, sa stii,
zic: Diviza se manie
degeaba, ca-n Agonie
el era pan-a veni

si ce gandeste tanarul Genuneanu:

Diviza si alti o mie
ca el de slabi de plamani
au facut din Agonie
un fel de-azil de batrani

Pe agonie am aflat
Ca iarba verde s-a uscat
(Si cei batrani n-au rezistat)
Bociti-i azi pe disparuti
Si salutati-i pe recruti.
(valeria tamas)

Cand cei recruti sunt disparuti
Si doar batranii au ramas
Ne bucuram aci tacuti
Ca o avem si pe Tamas.

În fine,-o vorbă \"calculată\",
Care te-ndeamnă să regreți:
Ce bine se scria odată...
Când nu erau atâți poeți!
(Elia David)


Prin ai versului scaieti
Ambii am cules regrete:
Tu - ca sunt prea multi poeti,
Eu - ca nu prea sunt poete.

Diviza si alti o mie
ca el de slabi de plamani
au facut din Agonie
un fel de-azil de batrani
(dumitru cioaca-genuneanu)


Diviza si nea Mitica,
Daca scapa de consoarte,
Vin s-admire-o mititica
Ce tot cugeta la moarte.

\"Si salutati-i pe recruti\"
(Valeria Tamas)

fiindca nu da doi banuti
pe grade superioare
ea se implica prea tare
cand e vorba de recruti

\"Se căina un veteran:
...
Ce autori, ce poezie -\" (Ioan Diviza)

de câte ori literatura
a cunoscut un nou curent
se știe: ast-a fost Deviza
\"mai tânârului\" concurent

\"bătrân pe banca agoniei\"
stă un tinerel glumeț,
cu ochii pe nectarul viei,
sub un măr mare, nătăfleț!

fiindca nu da doi banuti
pe grade superioare
ea se implica prea tare
cand e vorba de recruti
(dumitru cioaca-genuneanu)

Când e vorba de recruți,
Își dorește cât mai mulți,
Dar îi pică de vreun an
Doar un Genu, veteran.

\"Se căina un veteran:
...
Ce autori, ce poezie -\" (Ioan Diviza)

de câte ori literatura
a cunoscut un nou curent
se știe: ast-a fost Deviza
\"mai tânârului\" concurent.
(Alex Andrei Filip)

Deviza bardului modern
E o dorință nesperată:
Să fie admirat etern
Și lecturat măcar o dată.

\"bătrân pe banca agoniei\"
stă un tinerel glumeț,
cu ochii pe nectarul viei,
sub un măr mare, nătăfleț!
(Preoteasa Marinela)

Sta bătrânul cel cu draci
Tot cu ochii pe codane,
iar de sus, de prin copaci
Îi cădeau în cap... castane.