Ion Bogdan Stefanescu

Scufundare Am coborât Liniștea mi-a strivit gândul Numai timpane zdrențuite Nu sunt corali Sunt numai timpane surde Ciugulite de pești multicolori Aș fi vrut să fii lângă mine Atât Și să

Despre berze și oameni Soarele s-a stins Sub aripile răzvrătite ale berzelor Umbra cruntă Îmi răcește sufletul Răstălmăcit de ciocurile Nemărturisite și mult prea umede Nu se mai nasc

Fără răspuns Răcnetul a fost înghițit de stânci Se zvârcolește ca o flacără Înroșind aerul Un singur vultur mi-a dat semn Și acela avea ciocul tocit Îți scriu din răceala

Trăire Demult Am auzit o rugăciune Rostită de un mut Era ca o naștere a

Iadul pe pământ Norii reci și pământii Scuipă râme, cochilii Peste țeste stacojii Peste ochii

Spectator la circ Trompa elefantului umed îmi șoptește: Privește atent în ochii dresorului Sunt ochii tigrului cel răzvrătit Aseară prin flacăra rotundă a sărit Și nu s-a mai

Vârtej Mii de sticleți au dat buzna În inima mea Scrijelind-o Cu lacrimi fierbinți Prelinse peste penele lor Răsărindu-le iarbă de mare În priviri Zarva lor mă gâdila pe dinăuntru Mi-am

De unde peștișor de aur? De unde peștișor de aur? La noi și câinii se împușcă Iar caii descărnați sunt puși la jug În ritmul biciului năuc Þipă frunzele și aerul mușcă De unde

De două ori gând Plâng Cu maci crescuți din umăr stâng Zbor Prin ochi adulmecat de dor Când păsări se frâng De greul din nor Când anii

Rap Haide frate-frate vino frate Ca s-o punem greu de-o societate Secretă discretă-secretă sau discretă Mușc din țevi chiar nu se mai poate Visele toate-toate cad pe spate Gustul puterii

Conversație nocturnă - Tată! Tu ești bătrân? - Pentru mine nu pentru tine da - Cum adică pentru mine da pentru tine nu? - Adică ne iubim neîncetat Eu cu disperare tu cu relaxare - Cum

Despre pietre și păsări Piatra a țipat Iar păsările Și-au dăruit penele Pieilor roșii Gelozia albilor A văduvit lumea De magia numelor Piatra a lăcrimat Iar păsările Și-au