ion a

multe felicitari ioana, ma bucur mult pentru tine, o sa-ti faca bine cartea asta :)

I
doar putin mai concis ar trebui sfarsitul primei strofe, cumva rateaza tinta, nu stiu, poate un fel de meci/lupta pentru putere, ceva

II
tre sa te hotarasti, ori poetizezi cearsafuri albe, ori improvizezi \"naibiului nimic\" ori cedezi nervos la this is so 5 minutes ago \"pe youtube/ ce dracu.\"

III
post-modernism is dead, long live post-everything:
Maitreyi-Devi, roșie cu gustul de odinioară, pentru numele lui Dumnezeu, etc

IV
mai credibila, insa putin complexata: pare ca nu ai destula incredere in tine incat sa renunti la comentariile \"interne\", de parca ai avea nevoie de ele sa justifice poezia: \"am prietene frațic’ niște tipe mișto bine-mirositoare în draci cu doctorate\", \"noroc că obișnuiesc să râdă în neștire la glumele mele proaste\", \"să mor io de nu ni-s motherfuckere le-am învățat pe toate să arunce
în jur privirea de mi’s cea mai inaccesibilă pizdă\"

n-as vrea sa sune pervers (insa o va face): cred ca ai putea sa deschizi o noua cale poetica prin folosirea cuvantului pizda la persoana intaia singular, acum ca te-ai obisnuit sa sochezi, ar trebui sa fructifici avantajul, sa te auto-obiectivezi, gen \"sunt o doamna, ce pula mea\" insa fara mistoul implicit, doar un discurs firesc, poetic \"legal\" de-acum, plm

spor

si eu as zice de titlu, da senzatia ca ai scris primul lucru care ti-a trecut prin minte si cam dilueaza poezia. apoi, hamlet si sunetul muzicii, cantate impreuna, cred ca suna disonant :)

tehnic, poate ar fi mai bine \"din prima, fara bâlbă\".

\"bratele agatate de trup ca doi cavaleri de arcul intins\" suna totusi pretios, cu tot efortul (vizibil) de a evita asta.

parca ar fi mai bine \"sala se umflă ca un plămîn ieșit din mare\", aglomeratia de imagini (previzibile) distrage atentia

ultima strofa e fara cusur, aproape pretinde o introducere mai buna :)
poate o singura strofa ar fi de ajuns

spor

eu chiar incepusem sa ma intreb cum ar scrie ilinca. mosorelul cu fir de argint vs mov. intr-un fel e prea perfect: te astepti ca ilinca sa scrie ca o clona feminina insa \"am vazut extraterestrii si eram noi\". ilinca isi permite metafore bruste: dacă le privești vor țipa. si are motive s-o faca: Buzele noastre se întredeschid și din guri nu iese nimic, dacă le privești cu forța

mult spor

cine crezi tu ca il platea pe bach? gospodinele alergand prin piata de la o taraba la alta? targovetii incarcand carutele cu marfa? nici vorba, il platea biserica unde canta la orga si isi suplinea venitul din ciubucuri, cum erau cantatele: cand se marita fata unui boier mai cu dare de mana, ii comanda lui bach o cantata, s-o execute la nunta.

premisa \"experimentului\" e complet absurda. iar concluziile absolut gresite.
cand zice ca a cantat \"o dimineata\" pentru 38 dolari, presupun ca e vorba de \"rush hour\", deci cam intre 7 si 9 dimineata. asta inseamna cam $19 pe ora. 19 dolari pe ora, cash neimpozabil, echivaleaza un venit de circa $ 52,000 pe an, cam 25% peste venitul mediu american. mie mi se pare o chestie formidabila ca a reusit asta, complet anonim, intr-o statie zgomotoasa de metrou.

inceputul e bun, detasat, compact, pneumatic.

as schimba \"alfabetarul\" cu \"dictionarul\" (prea obscur)

strofa 3 si 4 mi se par the weakest link, carmesc ironia din primele doua spre umor, si nu da prea bine

in ultima strofa as renunta la ruperea cuvantului in doua versuri diferite: sin/uciderii (adica sin, sin, ucidere, ucidere, prea explicit)

genul de articol care m-a facut atat de curios ca de zece minute tot caut ceva de visniec pe net si nu prea gasesc. insa se pare ca ar putea sa joace ceva si la ny, o sa-l urmaresc negresit. pai, asta e misiunea criticului, nu? sa incite cititorul, sa-i aprinda imaginatia. excelent realizat, bravo

mie mi-ar placea mai multe hachite, cum ar fi

\"nu ne fac mai simpli nu ne fac goi
nici una nu e un desinestătător
desineinghititor desineparasitor
cu degetul aratabil\", etc

adica, buluceala asta tematica are nevoie de niste repetitii, niste repere sa fixeze atentia cititorului.

best of:
\"totul e easy în poze// fericirea aia mi se pare lumina de pe blocul din față o lumină dinamică/ o vezi de departe/ ca pe-o tufă sălbatecă și multe rădăcini primprejur\" si:
\"pe ușă intrau/ fabricile dormitoarele gara orașul/ ca o respirație uriașă/ n-aș fi știut cum să ți-o arăt altfel/ pentru că aici/ crește/ vorace/ panic button\"

worst (simpla logoree): \"un profesor bărbos/ o studentă tâmpită/ dar poate nu tâmpită cât stupidă (!)/ el vorbea de instituție responsabilitate față de system / sine / familie/ de-o casă de promovarea ce aducea acea casă\" etc

finalul e asa si asa, cred ca ar trebui sa fie really furios ca sa conecteze, si bine legat cu cele doua pasaje bune, insa nu prea e.

spor

daca le desfiintezi pe toate, atunci nici cuvintele nu-ti mai trebuie, nu? un eden tacut...

am gasit poezie in pasajul asta (insa au trebuit ceva excavatii):

\"un ou/ pe care îl iei lent/ îl fierbi lent/ îl dezbraci așchie cu așchie/ îl așezi pe farfurie/ și-l privești// cum te-ai privi pe tine.../ o liniște surdă.../ lucrurile sunt albe și locul lor/ perfect/ vezi/ altă femeie/ își privește mâinile cum le-ar privi pe-ale altei femei/ foarte din urmă/ veșnic adunate/ în poală/ aidoma ție\"

restul sufera de

verbozitate: \"un ulcer netratat/ obscur un colț de tensiune lăsesem liceul mașinistul petele livide derulatul pasajul/ ca pe cartușe/ cineva scria într-un caiet/ raport despre vanitate uimire/ și fel de fel de narcotice\", etc.

incoerenta: \"mi s-a făcut milă adică slăbiseși/ premiul\", \"strada se zbătea decrescător/ luminii\", \"să uit stomacul la ieșirea din parc sau ieșirea/ din stomac - alt parc\", etc

si ce as numi \"alintaturi\" poetice, adica mici glumite private cum ar fi: \"sa desir/ o lama\", \"descălțasem/ un pian în plină vară\", etc.

cred ca cel mai bine izbutesti atunci cand strunesti discursul, cand ideile nu o mai iau razna \"mitraliate\", probabil, de frica sa nu pierzi \"inspiratia\". nu e nevoie sa comunici \"totul\" dintr-o data. e de fapt mult mai pregnant si memorabil daca transmiti clar o singura imagine/stare/context

spor

cred ca \"jurnalul unui bărbat nefericit în dragoste\" ar trebui sa fie doar asta, o relatare factuala, fara comentarii, fara introspectii pseudo psihologice, preferabil virila. primul vers cade din cauza asta.

cred ca nici ironia nu se potriveste intr-un asemenea scenariu: \"muncesc de dimineața până seara)/ ca să-ți cumpăr un sutien/ cu cristale swarovski\"

\"limba mea/ ca un șarpe orb cuibărit în sexul tău\" suna fals, adica, intr-un jurnal (care se presupune ca nu are alti cititori decat autorul) \"sexul tău\" suna pudibond

spre sfarsit avem o avalansa de clisee care, chiar daca intentionate, tot irita: flori, sampanie, cina, lumanari, petale de trandafir (lol)

sfarsitul merge, insa ar arata mult mai bine intr-un context diferit, mai sobru, mai meditativ

versuri de retinut: \"mi se înăspreau buzele și buricele degetelor/ de așteptare\"

cel mai mult mi-a placut \"o moarte\": o relatare calma, echilibrata, proportia dintre prozaic si poetic perfect dozata, finalul (ultimele 5 versuri) foarte puternic.

\"n-au sarcofage\" mi se pare pasabil insa cu multe rezerve: \"să mă bag într-un sarcofag şi să aştept sfârşitul lumii\" suna pompos iar \"pe care oricum îl trăiesc în direct\" e un fel de glumita care nu prea se potriveste si continua mult prea mult. finalul intriga, insa cade cam in gol

\"s-a terminat\", la nivelul arhitecturii, mi se pare cliseistic, imi lasa impresia ca am mai citit scenariul asta cel putin de cateva ori.

\"scara blocului\" cred ca ar putea fi reparata. din nou pseudo-glumite (menite probabil sa atenueze gravitatea subiectului, insa nu functioneaza):
\"toate angoasele: aia a morţii a sorţii a golului interior a lipsei de sens a vinei şi a condamnării./(probabil mai erau şi altele da\' nu le-am remarcat fiind îmbulzeală)\"

\"o poveste\" contine trei imagini neasteptat de proaspete: \"ecoul împietrise în nisip\", \"a plonjat în pustiu\" si \"o potecă înverzea între apele retrase\". din pacate, restul poeziei este un pustiu tehnic si literar: rime fie involuntare fie complet neavenite (\"tulbura... murea... altceva... nu se oprea... astepta... pentru cine era...) => groaznic. clisee: \"în cetate a întâlnit un colecţionar de vise\". umor involuntar: \"visele răgeau în jurul ei\". etc

in general, destul ca sa justifice speranta in mai bine.

spor!

crd ka = crecă (sau creka)
findkă kăci = fincăci (nu se permit kkofonii)

e bine, doar ca prea previzibil. ca o reclama buna, antrenanta, care insa nu poate sa-ti scoata din subconstient ideea ca in final va trebui sa cumperi ceva. poate ca e inevitabil, dat subiectul.

pentru Andu: mie mi se pare potrivit \"vaginul in orgasm\", extrapolarea orgiastica a blanitei insangerate, pohta ce-am pohtit, etc. etc.

buna imaginea cu damigeana desi mire/nunta vs pomana/moarte e cam explicit.

de asemenea cateva sintagme reusite: \"osindit la incidente rusinoase\", \"stepă de speculații migratoare, \"stii negru pe alb\"

ce as reprosa (nu numai aici) este tendinta de a pierde \"vederea de ansamblu\" a poeziei, de a aglomera detalii/imagini uneori verbioase si care pot deturna sensul

de exemplu, intalnim aici: tainică noapte, damigeană de rachiu, paradisuri lichide, să nu-ți mai placă băuturile, dogoarea din cap se întoarce...

poate ar ajuta sa gandesti ca in germana, unde verbul se pune la sfarsitul propozitiei. asta te-ar obliga sa mentii intreaga structura in cap, pana in momentul final, ca un arc. eu as incerca haiku, pentru un timp

spor!

foarte buna \"frânghia care zbate clopotele și dezghioacă gurile umplute de guri care strigă\"

putin mai fragil continutul anterior. mi se pare ok ideea folosirii www pentru \"interactiuni\" scurte, schitate, aproape haiku psihologic. insa putin loc comun/stangacie in realizare: \"momâilor care te populează\", \"dinții lor încovoiați de rugăciune\", \"un biet caduceu\", etc
nu sunt sigur, insa poate merita incercat sa folosesti adrese web reale. adica, \"melancolie.com\" suna a mica gaselnita, insa un site real cuplat cu versuri bine integrate ar putea avea un impact mai mare

in \"harta poetica\" putin mai conventional metatextul, placut insa titlul

spor!

eu as fi pomenit-o si pe Gabi Lunca, o alta solista reprezentand stralucit folclorul orasenesc.
nimic rau cu mahalaua. la urma urmei, ce ne inrudeste (la nivelul cel mai elementar, al speciei) nu este speculatia metafizica sau \"cultura inalta\" ci mai curand oftatul, dorul, barfa, hazul, etc.

ce au uitat si cantaretii si casele de discuri si publicul este ca lautarii celebri din trecut erau cantareti si instrumentisti redutabili. indiferent ce canti, ca sa cinti bine trebuie sa studiezi mii de ore. la fel si pentru compozitori, textieri, aranjori, etc.

offtopic: de ce data pe toate comentariile este 06.Dec.06?

vroiam intai sa le citesc pe toate, insa mi-a placut prea mult asta asa ca m-am oprit. adica, o imagine heraldica grefata pe sugestii senzoriale sincretice, de un erotism subtil, si totul absolut concret si credibil cum e asta \"o sfoară/ce ținea o bucată de slăninuță/având deasupra ei un ciorchine de strugure/între ghearele desfăcute/ale unei prepelițe\" care se rezolva, naucitor, intr-o remarca monden/vicleana \"știu că nu ești virgină\" si pe urma un colocvialism care chiar te dezechilibreaza complet \"ține îngerașule,/prinde! \"

prima strofa e putin prea vaga, indecisa, e clar ca a doua are nevoie de o introducere insa parca simti nevoia de mai multa explicitare in prima, adica ce anume ii provoaca betcai \"plăcere intensă se vedea/prin acea contractare a pomeților/care-i întindea colțurile gurii/la maxim\"

mie mi se pare foarte fragila tehnic si stilistic.

sonoritati bizare : \"dumnezeii ei\" unde avem 5 vocale la rand sau \"femeii, îi\"

o topica venita parca dintr-o dare de seama a unei sedinte de lucru: \"pentru a scăpa de complexul de superioritate\", \"care sunt puțin mai sensibili, inconstanți/și ezitanți într-o oarecare măsură\"

plus un final demonstrativ care nu se justifica in niciun fel prin ideile vehiculate inainte: \"bărbatul și femeia, unul cu altul, se mai întâlnesc,/dar dumnezeii lor, între ei, niciodată...\" adica, ce vrea sa spuna asta? ca aspiratiile/credintele/psihologia Barbatului sunt complet incompatibile cu cele ale Femeii? nu stiu, mie unuia mi se pare deplasata pretentia unei poezii de a stabili tipologii psihologice, ca sa nu mai vorbim ca plictiseste

mi se pare si mie o eticheta nefericita, boierismul. trage dupa ea tot felul de conotatii socio/politico/monarhico/etc de care s-a cam saturat lumea la fel de mult cum s-a saturat de \"narcisismul autorilor imberbi\" etc.

apoi, nu cred ca un curent pleaca de la un manifest ci mai degraba e o relatie simbiotica: un grup de scriitori din acelasi spatiu cultural incep sa scrie intr-un anumit fel, urmaresc cu totii anumite idei iar la un moment dat se cristalizeaza o structura teoretica. manifestul se sprijina deja pe niste exemple literare solide. cine scrie, in momentul asta, \"boiereste\"?

de fapt, nu stiu daca nu cumva vremea manifestelor a cam trecut.
si ma intreb, de ce oameni care comunica pe net cauta inspiratie in miscarea pasoptista sau junimista. de ce nu privesc spre adevarata noutate, singura profund originala din epoca noastra, tehnologia