Poezie
Profetul-fără-Binoclu
eu și prietenii mei imaginari 2
2 min lectură·
Mediu
„I’ve got you under my skin...”
cânta Omul-cu-Binoclu de pe stânca lui Orașul îi căzuse neștiutor la picioare
iar el îl urmărea fascinat cum se zbate cu un ac înfipt în spate
niciodată mort dar niciodată cu adevărat viu
Omul-cu-Binoclu voia să aibă insectarul complet
în fiecare zi pe străzi ploua cu privirile lui
de aceea în Oraș nu se înnora niciodată
când se plictiseau oamenilor le plăcea să omoare furnici
cu lupele lor învechite pe care le abureau uneori
ca să le șteargă de praf cu toții visau lunete
Omul-cu-Binoclu era rege în țara oamenilor cu lupe
***
primul chinez care a sosit pe mare purta ochelari
și zâmbea politicos făcea poze peste tot
a fost acuzat de lezmajestate i-au dat o lupă și l-au făcut erou
invazia a fost tăcută au venit mulți au spânzurat soarele cu blitzurile lor
au ars lupele și au otrăvit furnicile oamenii primeau binocluri gratis
în țara lui Omul-cu-Binoclu este sclav îi e frică să nu îi spargă cineva lentilele
uite-mi ochii poftim acum nu mai ai ce îmi face îi spune el eroului local
scoate-i aruncă-i nu mai sunt ai mei vreau să nu mai văd vreau să plouă
mă bântuie fantome de furnici orașul ăsta era fluture a devenit omidă
***
profetul ars de soare se târăște prin orașul inundat
biet dinozaur negru odată șopârlă care se încălzea pe pietre colțuroase
orb ca orice om fără binoclu vede lumea din tunelul lui
care odată avea un capăt însorit
„Don’t you know, you fool, you never can win...”
cânta Profetul-fără-Binoclu de pe piatra lui Orașul îi murise neștiutor la picioare
cânta Omul-cu-Binoclu de pe stânca lui Orașul îi căzuse neștiutor la picioare
iar el îl urmărea fascinat cum se zbate cu un ac înfipt în spate
niciodată mort dar niciodată cu adevărat viu
Omul-cu-Binoclu voia să aibă insectarul complet
în fiecare zi pe străzi ploua cu privirile lui
de aceea în Oraș nu se înnora niciodată
când se plictiseau oamenilor le plăcea să omoare furnici
cu lupele lor învechite pe care le abureau uneori
ca să le șteargă de praf cu toții visau lunete
Omul-cu-Binoclu era rege în țara oamenilor cu lupe
***
primul chinez care a sosit pe mare purta ochelari
și zâmbea politicos făcea poze peste tot
a fost acuzat de lezmajestate i-au dat o lupă și l-au făcut erou
invazia a fost tăcută au venit mulți au spânzurat soarele cu blitzurile lor
au ars lupele și au otrăvit furnicile oamenii primeau binocluri gratis
în țara lui Omul-cu-Binoclu este sclav îi e frică să nu îi spargă cineva lentilele
uite-mi ochii poftim acum nu mai ai ce îmi face îi spune el eroului local
scoate-i aruncă-i nu mai sunt ai mei vreau să nu mai văd vreau să plouă
mă bântuie fantome de furnici orașul ăsta era fluture a devenit omidă
***
profetul ars de soare se târăște prin orașul inundat
biet dinozaur negru odată șopârlă care se încălzea pe pietre colțuroase
orb ca orice om fără binoclu vede lumea din tunelul lui
care odată avea un capăt însorit
„Don’t you know, you fool, you never can win...”
cânta Profetul-fără-Binoclu de pe piatra lui Orașul îi murise neștiutor la picioare
033549
0

faina scrierea, o recomandare in loc de \"ca să le șteargă de praf cu toții visau lunete\" cred ca da mai bine visau la lunete
:)