Ioana Petcu
Verificat@ioana-petcu
„Orice oglindă trebuie să se spargă atunci cînd actorul își privește chipul în ea: această oglindire sfărîmată e portretul lui din adînc (Mihai Măniuțiu)”
Anul nașterii: 1982 (octombrie) Educație și formare: 2006 - masterandă la Facultatea de Arte 'George Enescu', Iași, secția regie-teatrologie 2002-2006 – absolventă a Facultății de Litere, Universitatea “Al. I. Cuza”, Iași Experiență profesională: Critică literară și de teatru: 2007 - volumul de critica si teorie literara "Semne ale teatralitătii în…
Colecțiile lui Ioana Petcu
atentie insa la repetitii: \"inceput/sfirsit. uneori e binevenit, alteori parca e prea mult.
voi urmari acest parcurs :)
Pe textul:
„Inner" de romy sascher
sa va gaseasca in pasi si lumina sarbatorile de Pasti
Pe textul:
„Personajul dincolo de personaj în Mă numesc Roșu" de Ioana Petcu
Recomandatfelix, mi-era teama seara ca acest text nu-i chiar cel mai bun al meu. desigur, m-ai contrazis.
ioana (aceasta e ioana-cea-harnica, stiu eu ce cozonaci buni-buni are acasa) - asa-i o constructie organica, precum intr-o pictura suprarealista. astfel e locul luna parck al meu.
domnule mateescu, cam pe acolo, ai tintit cu ambii ochi deschisi. dibuit bine deconstructivismul. se vede ca filosoful din dumneavoastra a recunoscut \"cifrul\" textului.
Pe textul:
„Luna Park" de Ioana Petcu
Recomandatde asemenea, te rog sa-ti completezi numele (intreg si real) - nume si prenume, si sa citesti regulamentul de postare a textelor pe site.
multumesc.
Pe textul:
„Totul și Nimic" de claudiu mihai
De îmbunătățitapropo de miza acestui text: piele cusuta pe piele, un clip (asta ca ma pasioneaza in ultima vreme post-rock-ul):
london apartments
http://www.youtube.com/watch?v=lSr8fxRMucU
Pe textul:
„Luna Park" de Ioana Petcu
Recomandatflorin, hello old friend, nu te-am mai zarit de mult prin zona, si-mi place sa de am aci in pagina.
Pe textul:
„Personajul dincolo de personaj în Mă numesc Roșu" de Ioana Petcu
Recomandatceea ce-l deosebeste, din peisajul poeticii moderne este si \"artizanatul\" versului - prozodia. ritmul, rima, masura, inconstante, rupte, si in acelasi timp acorda o armonie deosebita textului, si-i intregeste sensul.
se pare ca acele doua carti deja publicate si-au spus cuvintul in formarea autorului.
Pe textul:
„zeul copil" de volodia macovei
we will see
Pe textul:
„Personajul dincolo de personaj în Mă numesc Roșu" de Ioana Petcu
RecomandatPe textul:
„Apus de Martie..." de David Lidia Ileana
De îmbunătățitPe textul:
„Inuman" de Ligia Pârvulescu
ma opresc pe strofa din final: \"cerc purtat de un zeu copil\" care duce subtil, intr-o zona a perfectiunii tot acest tarim (cu partea sa vizibila si invizibila) in sacru (sacer)
cu o lectura matinala, din fereastra mea deschisa,
Pe textul:
„Poniedzia³ek / Monday" de Adela Setti
uneori, da, imi concep textul ca pe un scenariu, il vad bine, ii simt ritmul si miscarea, stiu cum ar trebui sa filmeze camera. totusi el se concretizeaza in text (deocamdata) si asa, isi are propria curgere. in plus aici am vrut, inca o data, nu stiu daca mi-a iesit, sa ofer alta mostra in redirectionarea textualismului.
lectura voastra ma aduna si ma disperseaza (sunteti cistigatorii jocului literaturii).
Pe textul:
„text cu autor-miză (bărbat și femeie tristă" de Ioana Petcu
Pe textul:
„text cu autor-miză (bărbat și femeie tristă" de Ioana Petcu
acum citeva zile am avut in mina o alta carte, foarte buna, Cine adoarme ultimul de Bogdan Popescu. (voi lasa recenzia si aici, probabil). e facuta pe acelasi tipar polifonic. sa fie asta o moda? sa aiba un efect mai puternic asupra cititotului - dinamizarea a acestuia?
Pe textul:
„Personajul dincolo de personaj în Mă numesc Roșu" de Ioana Petcu
Recomandatgindeam zilele astea, si voi lansa aici in subsol intrebarea - cit de schizoid este acest gen de scriitura, romanul polifonic, adica? sau daca se poate pune problema in acest fel?
las dechisa discutia, poate ne ciocanim tartacutele aci.
(peseu pentru Radu - cred ca ti s-a potrivit lectura cartii, cu atit mai mult cu cit atinge lumea Orientului).
Pe textul:
„Personajul dincolo de personaj în Mă numesc Roșu" de Ioana Petcu
Recomandatin rest cred ca puteai renunta la paratextele astea, ca ingreuneaza mult poemul, si-i da o nuanta patriotarda, declamativa.
Pe textul:
„über alles in der Welt" de Fluerașu Petre
Lumina, Florine, pentru ziua de miine si suflet bun sa te gaseasca.
(ps: poate ar fi bine sa-ti faci o colectie cu toate aceste articole)
Pe textul:
„Pe drumul spre Crucea Învierii" de florin caragiu
numele trebuie completat, intreg si real (nume si prenume).
Pe textul:
„De la cap" de Catalin Preda
De îmbunătățitun articol de retinut.
Pe textul:
„George Vulturescu: Înfășat în limbaj ca-ntr-un scutec" de Valeria Manta Taicutu
Recomandatmi-a placut enorm dechiderea: \"femeia și-a desprins o parte din trup\" - deja vizualizez aceasta expresie, asta presupune ca are forta mare. cred ca e sentiment de renuntare la sine, dar si de fragmentare, o \"desfacere\" (chiar des-facere) trupeasca intre sine /celalalt. si cred ca nu intimplator in sensul asta e \"primul geaman\" prezent ceva mai jos, in versuri.
nu comentez mai mult pentru ca de fiecare data mi-e sa nu ma repet sau sa repet ceva spus deja. retin in cuvintele de aici doar ceea ce mi-a mers in adinc.
Pe textul:
„diminețile fluide ale isadorei" de Ela Victoria Luca
