gaura neagră

mă întreb ce naiba caut eu aici. probabil că și M se întreabă același lucru. afară s-ar putea să fie aerul. aici ne respirăm unii pe alții mușcând din setea de libertate, din colțurile proaspăt văruite, din noptiera vecinului de salon. afară s-ar putea să fie azi. M nu se mai ridică din patul de fier. citește ziarul de ieri. aici nu ajung întâmplările la timp. întârzierile sunt evidente. trăim cu un decalaj tot mai mare în noi. ies afară. adun în plămâni tot aerul și tot prezentul posibil. închid ochii și apăs pedala până în podea. momentul acesta îmi zbiară prin măduva oaselor ca o isterie fără nici un viitor. simt pericolul rupându-mi din viață ca dintr-o bucată de prescură. fiarele zbiară din coșmarul cu M. un cireș se frânge și sângerează cu mine. revin în pielea mea de pânză albă. în jurul lui M timpul a încremenit până la urmă. în locul lui alergăm toți ceilalți. M nu are ochi nu are trup nu are buze. el e doar gaura neagră din mine care mă soarbe când uit ce caut aici.