era o pasăre

Pasarea imi apare aici ca simbol al liberatii spiritului,capabila sa zboare ,,până dincolo de gardul spitalului
dincolo de pomii înalți.\'\'
Era o complicitatea placuta intre aceasta pasare si purtatoarea ei....iar cand pasarea moare,poetului ii ramane zborul,ca o noua promisiune....

sincer,
Diana Tugui

ps:imi raman niste puncte pe retina de aici,mi se pare ca ele taie brusc ideea sau fraza,mutileaza,se poate si fara..tu ce crezi?
era o pasăre noaptea /se cuibărea/în miezul meu cald-de fluiditatea asta ce zici?Nu prea lasa replica prima strofa asa cu punct inca din primul vers,iar noua,cititorilor,ne place mereu sa scotocim in sensurile poemului si sa ne imaginam ce vrem:)

Diana, nu prea știu ce să cred. Punctele din textele mele nu sunt neapărat opriri. ele delimitează ideea cristalizează starea. eu așa le folosesc.

nu te opri la punct :)

mulțumesc pentru citire,
i.

e înalt când scrii așa când de fapt începi să trăiești când se arată când după ce mori se arată.mărțișor pentru tine.șnurul e la pasere

Erai locuită de o pasăre, care te-a învățat zborul ce poate simboliza accesul către vise verticale și idealuri strălucind pe creasta spiritului.
Moartea ei o văd ca pe o pierdere a acestor vise și idealuri, ca pe un sacrificiu necesar creației.
Poezia nu este o înșiruire searbădă de metafore și imagini, ci ea transmite idei clare.

Un fel de a fi locuit(ă) de propriile naufragii, de a fi macerat(ă) pe dinăuntru până când \"eu am rămas aici nemișcată/cu tot zborul înlăuntrul meu.\" asumând inevitabilul.
O decriptare lirică a universului interior, ceva ce îmi declanșează resorturile ideatice legate de \"Sweet Bird of Youth\" a lui Tennessee Williams și de un poem al Biancăi Marcovici \"Pactul eșecului\".
Un poem realmente reușit.

Dragii mei, vă mulțumesc mult pentru mărțișoare și aprecieri, mai ales mulțumesc pentru răbdarea de a citi textul și a vă opri asupra lui.
vă mai aștept cu drag,
i.